Mii de oameni au ieșit duminică pe străzi în mai multe orașe din Rusia, la apelul lui Alexei Navalny, unul din liderii opoziției la regimul lui Vladimir Putin, pentru a protesta împotriva corupției, în ciuda interdicției impuse de autoritățile locale, care nu au autorizat manifestațiile. Navalny și alte 130 de persoane a fost arestate în timpul protestelor de la Moscova, potrivit organizației OVD-Info, specializată în monitorizarea manifestațiilor de acest gen.
Un martor citat de Reuters a relatat că sute de protestatari au înconjurat duba Poliției în care a fost urcat Navalny și au încercat minute la rând să deschidă ușile dubei. Potrivit AFP poliția ar fi folosit gaze lacrimogene pentru a împrăștia manifestanții.
Navalny a lansat pe Internet în ultima perioadă mai multe apeluri la revoltă către populație, după ce recent a publicat un raport în care îl acuză pe primul ministru Dmitri Medvedev că ar controla în mod ilegal un adevărat imperiu imobiliar, prin intermediul unei rețele oculte de ONG-uri.
Potrivit postărilor lui Alexei Navalny de pe site-ul său personal, manifestările erau programate în 99 de orașe, dar în 72 dintre acestea autoritățile locale au refuzat să autorizeze acțiunea sub diverse pretexte, precum efectuarea de operații de curățenie stradală, organizarea unor concerte, sau evenimente organizate de organizații favorabile Kremlinului.
În Novossibirsk, din Siberia, circa 2000 de persoane s-au adunat în centrul orașului, scandând și purtând lozinci cu ”Stop corupției”, potrivit site-ului local de informații Sib.fm. Circa 1500 de persoane au mărșăluit în semn de protest pe străzi în orașele siberiene Krasnoïarsk și Omsk.
La Vladivostok, în estul îndepărtat al Rusiei, circa 700 de persoane au protestat. Poliția a operat 10 arestări, potrivit site-ului local Prima Media.
Încercarea de protest a fost oprită de autorităţi, dar nemulţumirea rămâne în rândul cetăţenilor care acuză condiţiile şi nivelul de trai.
Manifestanţii şi-au exprimat nemulţumirea şi faţă de interdicţia de organizare a unui marş, cu ocazia aniversării a 99 de ani de la proclamarea republicii.
Aleksander Lukașenko a impus printr-un decret prezidențial un impozit anual ce echivalează cu 200 de dolari celor care muncesc mai puțin de șase luni pe an, măsură supranumită de belaruși „taxa pentru paraziți”.
Măsura se aplică celor care nu pot justifica cel puțin 183 de zile de activitate profesională legală pe an. Președintele Lukașenko a anunțat ulterior că va suspenda „taxa pentru paraziți” pentru a revizui acest text, precizând totodată că „decretul nu va fi anulat.
Demonstrația de sâmbătă este cea mai recentă într-un val de proteste ȋncepute ȋn februarie şi care reprezintă de atunci cea mai mare provocare pentru preşedintele Alexander Lukashenko, care a condus statul ex-sovietic, cu un pumn de fier timp de aproape un sfert de secol.
Mai multe agenţii de presă relatează că un cordon de polițiști înarmați cu bâte s-a izbit de un grup ȋn adunare şi aflat ȋn ȋncercarea de a mărșălui pe un bulevard principal, a declarat un activist, Alexander Ponomarev.
Martorii au susținut că represiunea aceasta a fost cea mai determinată aplicată de președintele Alexander Lukashenko până în prezent de la cele două luni de proteste.
Agențiile de știri raportează zeci de arestări, printe ei şi jurnaliști ȋn timp ce Amnesty International scrie pe contul său Twitter de limbă rusă că arestările au fost făcute ȋn masă „fără discriminare“.
Arestările la scară largă au fost de asemenea raportate de Viasna, un grup ce militează pentru drepturile omului, care a declarat că poliția a percheziționat birourile sale și a reținut pentru scurt timp de aproximativ 60 de activiști.
Acest decret a provocat o mișcare de protest rară în Belarus. La mijlocul lui februarie, opoziția a reunit 2.000 de manifestați la Minsk, iar sâmbătă circa 1.000 de persoane au manifestat la Maladzecina, la circa 50 de kilometri nord-vest de capitală. Sâmbătă spre ȋncheirea sărbătorii naţionale a Libertăţii au fost raportate demonstraţii și în Brest și Grodno, potrivit cotidianului The Guardian.
Lukașenko s-a autodescris ȋn trecut ca având un „stil autoritar de guvernare”, ȋn timp ce ţările occidentale au descris Belarusul lui Lukașenko ca fiind o dictatură.
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a permis inițial demonstrațiile împotriva guvernului său, dar în ultimele zile poliția a intervenit și a arestat peste 240 de protestatari.
Lukașenko a declarat recent că în spatele protestelor din țara sa se află o putere străină. Potrivit președintelui aflat la putere de peste două decenii, o „coloană a cincea” finanțată și sprijinită din Occident încearcă destabilizarea Belarus.
Ne putem descurca. Nu e o problemă”, a susținut Lukașenko. El s-a arătat totuși mai preocupat de tulburările pe plan intern decât de desfășurarea de trupe NATO lângă frontieră.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko s-a declarat, în luna ianuarie, solidar cu „fraţii ucraineni“, care, în opinia sa, luptă pentru independenţa lor, şi a atras atenţia că un scenariu ca cel din Ucraina nu ar trebui să se repete în ţara sa.
UN EPISOD SEMNIFICATIV DIN ISTORIA BELARUSULUI
În 1939, Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au invadat și au ocupat Polonia, aducând începutul celui de al Doilea Război Mondial. Mare parte din Polonia de nord-est, consfințită astfel prin pacea de la Riga cu 20 de ani în urmă, a fost anexată RSS Bieloruse, și formează acum regiunea istorică denumită Belarusul de Vest. Consiliul Popular Bielorus, sub control sovietic, a preluat teritoriile locuite predominant de etnici belaruși, la 28 octombrie 1939 la Białystok.
Germania Nazistă a invadat apoi Uniunea Sovietică în 1941. Fortăreața Brest, anexată în 1939, a fost supusă unuia dintre cele mai distructive asalturi și apărarea ei în 1941 a rămas în memorie ca act de eroism împotriva agresiunii germane.
Statistic, RSS Bielorusă a fost cea mai afectată republică sovietică în timpul celui de-al doilea război mondial și a rămas în mâinile naziștilor din 1941 până în 1944. În acea perioadă, Germania a distrus 209 din cele 290 de orașe ale republicii, 85% din industrie, și peste un milion de clădiri. Numărul morților a fost estimat între două și trei milioane (aproape un sfert, până la o treime din populația totală), în vreme ce populația evreiască a fost devastată de Holocaust și nu a mai revenit Populația Belarusului a revenit la nivelul dinainte de război abia în 1971.