Raportul Civil Liberties Union for Europe – Liberties Rule of Law Report 2026, care reprezintă o evaluare independentă a stării democrației și statului de drept în Uniunea Europeană, pulverizează, efectiv, anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și eliminarea din cursă a lui Călin Georgescu, punctând că CCR a adăugat la lege în mod abuziv. Adevărata bombă e că în raport apare inclusiv sugestia desființării Curții Constituționale, astfel încât atribuțiile acesteia să revină ÎCCJ, ceea ce ar presupune, însă, modificarea Constituției.
Raportul Civil Liberties Union for Europe este realizat pe baza datelor furnizate de o rețea de ONG-uri din mai multe țări UE (precum APADOR-CH) și analizează dacă statele respectă principii fundamentale precum: independența justiției, lupta anticorupție, libertatea presei, echilibrul puterilor în stat. Practic, el funcționează ca un fel de barometru al sănătății democratice în UE.
Iar capitolul dedicat României anului 2025 nu e deloc măgulitor, ba chiar dimpotrivă, criticile dure vizând mai multe domenii.
La loc de cinste, anularea alegerilor prezidențiale. Prezentăm mai jos fragmentul din Raport:
”Probleme noi apărute în 2025
Alegerile parlamentare și libertatea de exprimare
În contextul alegerilor parlamentare inițial organizate în 2024 și repetate în 2025 după anularea lor, Curtea Constituțională a României a exclus doi candidați din cursa prezidențială. Curtea și-a justificat decizia prin faptul că candidații nu erau suficient de angajați față de valorile europene și democratice.
Curtea Constituțională și-a bazat concluzia pe declarațiile publice și conduita candidaților, notând că aceștia exprimaseră în mod repetat opinii negative privind funcționarea UE și NATO. Aceste declarații nu fuseseră sancționate de nicio instanță de judecată. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a considerat că astfel de critici echivalează cu o erodare a valorilor și garanțiilor constituționale, echivalentă cu respingerea opțiunilor democratice fundamentale ale României.
După cum se menționează în raționamentul Curții: „Apartenența la UE și NATO reprezintă opțiuni constituționale fundamentale și, în aceste condiții, constituie garanții ale valorilor consacrate în Constituție. Subminarea acestor valori și garanții echivalează cu respingerea opțiunilor democratice fundamentale.”
Decizia Curții a ridicat atât preocupări procedurale, cât și substanțiale. Din perspectivă procedurală, deși Curtea a acționat într-o capacitate cvasi-judiciară, candidaților li s-a refuzat dreptul la apărare: nu au putut depune probe, nu au fost reprezentați de avocat și nu au avut drept de apel, deoarece deciziile Curții sunt definitive.
Din perspectivă substanțială, legea nu prevede loialitatea față de instituțiile europene sau euro-atlantice ca cerință pentru candidatura la președinție. Condițiile legale sunt formale și limitate: vârstă, cetățenie și colectarea unui număr minim de semnături de susținere. Prin introducerea unei condiții suplimentare, nescrise, și anume abținerea de la criticarea anumitor instituții sau valori, Curtea Constituțională a modificat efectiv legea, deși nicio instanță nu declarase astfel de declarații ilegale.
Problema centrală ridicată de acest caz privește libertatea de exprimare. Critica la adresa instituțiilor europene sau euro-atlantice intră în mod clar în sfera discursului protejat. Dezbaterea publică privind apartenența României la aceste structuri nu ar trebui tratată ca o infracțiune gravă care justifică excluderea din cursa prezidențială. O astfel de abordare suprimă inevitabil discuția deschisă și onestă pe chestiuni de interes public incontestabil.
APADOR-CH a reiterat, prin urmare, recomandarea ca atribuțiile exercitate în prezent de Curtea Constituțională să fie transferate judecătorilor profesioniști într-o cameră specializată a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceste responsabilități nu ar trebui să rămână la membri numiți politic de Parlament și de Președinte. Deși judecătorii Curții Constituționale au calificări juridice, independența și imparțialitatea lor nu pot fi echivalate cu cele ale judecătorilor de carieră. Istoria instituțională a Curții oferă suficiente motive pentru această îngrijorare. În acest context, Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, încurajată să abordeze problemele legate de funcționarea Curții Constituționale. Deciziile recente ale Curții Constituționale amplifică și mai mult aceste riscuri. Excluderea candidaților prezidențiali pe baza discursului lor politic, fără un proces echitabil și dincolo de limitele stabilite de lege, ridică întrebări serioase privind libertatea de exprimare și rolul justiției constituționale. ” conchide raportul. (traducere Bogdan Tiberiu Iacob)
