Statele Unite au ajuns la o înțelegere judiciară prin care trei agenții federale sunt împiedicate să exercite presiuni asupra marilor platforme de social media pentru eliminarea sau suprimarea unor opinii protejate de Constituție. Decizia încheie un proces de mare vizibilitate, în care reclamanții au acuzat administrația Biden de constrângeri ilegale asupra companiilor tehnologice în gestionarea conținutului online, și marchează un pas important în protejarea libertății de exprimare în spațiul digital american, conform Reuters.
Administrația Trump a acceptat o înțelegere judiciară care interzice, pentru următorii 10 ani, ca trei agenții federale să facă presiuni asupra companiilor de social media pentru eliminarea sau suprimarea unor opinii protejate de Constituție. Astfel se încheie un proces de mare vizibilitate, ajuns inclusiv în fața Curții Supreme a SUA în perioada în care președinte era Joe Biden.
Acordul, depus marți la un tribunal federal din statul Louisiana, pune capăt unei acțiuni în justiție intentate de statele Missouri și Louisiana, alături de mai mulți reclamanți individuali. Aceștia au susținut că administrația democrată Biden a constrâns în mod ilegal marile platforme de social media să cenzureze postări despre subiecte precum COVID-19 și alegerile prezidențiale din 2020.
Potrivit înțelegerii, Biroul Surgeon General, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Agenția pentru Securitate Cibernetică și Securitatea Infrastructurii (CISA) nu vor mai putea, timp de 10 ani, să amenințe companiile de social media cu sancțiuni legale, de reglementare sau economice pentru a le determina să elimine conținut protejat de libertatea de exprimare.
Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial.
John Vecchione, avocatul unora dintre reclamanți, a declarat într-un comunicat că „libertatea de exprimare a fost apărată cu forță de clienții noștri, trecuți și prezenți, care au inițiat acest proces”.
Președintele american Donald Trump, republican, a semnat în ianuarie un ordin executiv în care susținea că guvernul federal, sub administrația Biden, „a încălcat drepturile constituționale la liberă exprimare ale cetățenilor americani din întreaga țară, într-un mod care a favorizat narațiunea preferată a guvernului asupra unor chestiuni majore de dezbatere publică”.
Companiile Meta (Facebook), Google (YouTube) și X, care nu au fost pârâte în acest proces, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Înțelegerea intervine la aproape doi ani după ce Curtea Supremă a SUA a respins o decizie a unei instanțe inferioare, care ar fi impus limite modului în care administrația Biden putea comunica cu platformele de social media.
Curtea Supremă a votat cu 6 la 3 pentru anularea concluziei unei instanțe inferioare potrivit căreia oficialii federali ar fi încălcat, cel mai probabil, protecțiile constituționale privind libertatea de exprimare.
Acordul propus nu îi împiedică pe oficialii guvernamentali să afirme public că anumite postări de pe rețelele sociale sunt false sau inexacte. Le interzice însă să facă astfel de afirmații însoțite de amenințări cu sancțiuni.
Un precedent major pentru libertatea de exprimare și o problemă directă pentru Europa
Acordul semnat de guvernul american reprezintă un precedent juridic și politic cu implicații mult mai largi decât cazul în sine. Statele Unite acceptă, în mod oficial și în fața unei instanțe federale, că statul nu poate folosi companiile private de tehnologie ca instrument indirect de cenzură.
Prin această înțelegere, administrația americană se obligă să nu mai permită agențiilor federale precum Surgeon General, CDC și CISA să exercite presiuni asupra platformelor digitale pentru eliminarea de conținuturi protejate de Primul Amendament. Documentul precizează, de asemenea, că simpla clasificare a unor afirmații drept „misinformation”, „disinformation” sau „malinformation” nu le exclude de sub protecția constituțională.
Cazul reflectă o dezbatere mai amplă privind limitele intervenției guvernamentale în moderarea conținutului online, în special pe teme sensibile precum sănătatea publică, alegerile și securitatea națională.
Dosarul are și ecouri internaționale, în contextul în care alte jurisdicții, inclusiv Uniunea Europeană, își extind instrumentele de reglementare a platformelor digitale. În Europa, legislația precum Digital Services Act (DSA) acordă autorităților un rol mai mare în combaterea dezinformării și a conținutului considerat dăunător, ceea ce a alimentat dezbateri privind echilibrul dintre siguranța informațională și protejarea libertății de exprimare.
Acest cadru creează tensiuni juridice pentru marile companii tehnologice, care trebuie să respecte simultan standarde diferite și, uneori, contradictorii: un conținut protejat de Primul Amendament în SUA poate fi considerat potențial problematic în Europa sub DSA. Pe termen lung, cazul ar putea deveni un punct de referință în disputa privind cine stabilește limitele discursului online: instanțele, guvernele sau platformele private.
