A curs suficientă apă pe sub poduri: a venit vremea să spunem lucrurilor pe nume. România a suferit o lovitură de stat judiciară.
Alții au spus-o înaintea mea, uneori cu riscul de a fi cenzurați. Și totuși, nu este o surpriză pentru nimeni care a urmărit cu adevărat evenimentele desfășurate în 2024 și 2025 în România, și care au condus țara spre o regresie democratică cum nu se mai văzuse de mult în Europa. O regresie identificată din timp de The Economist, revista britanică, care, în indicele său al democrației publicat anul trecut, a retrogradat România la statutul de „regim hibrid”, ca urmare a anulării alegerilor fără un motiv valabil.
Am avut recent ocazia să reflectez mai larg asupra mecanismelor care au produs acest dezastru. O parte din complexitatea subiectului ține de seria de actori care s-au pus în mișcare pentru a ajunge la rezultatul observat în 2025. Voi reveni asupra acestui subiect mai în detaliu în curând.
Printre acești actori se numără:
- Comisia Europeană;
- o rețea de ONG-uri fără o bază civică reală, adesea finanțate direct sau indirect din fonduri publice europene sau de guverne și fundații care reciclează la rândul lor bani publici;
- diplomația franceză și guvernul domnului Macron;
- și în fine ceea ce românii numesc „sistemul” — un stat în stat, cu actori, metode și mecanisme moștenite în mare parte din fosta Securitate, care nu a fost niciodată desființată.
Lucrând la acest subiect și încercând să înțeleg contribuția fiecăruia dintre acești actori, am simțit nevoia să construiesc o cronologie care să permită urmărirea, de la un capăt la altul, a întregii secvențe de regresie democratică, precum și a valului de cenzură, într-un context mai larg care se întinde din primăvara anului 2024 până în vara anului 2025.
Puteți accesa această cronologie făcând clic pe imagine sau pe acest link.
Cronologia se prezintă sub forma unei pagini web care permite urmărirea atât a evenimentelor petrecute în străinătate, cât și a altora din România, unele fiind opera unor actori și mecanisme internaționale, altele a unor actori locali, aflați sau nu sub influența Uniunii Europene.
Veți găsi, de asemenea, o serie de cazuri de cenzură despre care puțini oameni din afara României au auzit.
Cred că am realizat cea mai exhaustivă perspectivă asupra subiectului, rămânând totodată concentrat pe esențial — dar dacă considerați că anumite elemente sau evenimente lipsesc, nu ezitați să îmi semnalați în comentarii.
Alegeți limba preferată: cronologia este disponibilă în română, franceză și engleză.
