Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, declanșând un conflict care a transformat Ucraina într-un pion sacrificat pe altarul intereselor ocultei de la Bruxelles – instituțiile UE – și al complexului militar-industrial global. La patru ani de la începutul războiului, poporul ucrainean plătește cu sute de mii de vieți pierdute, orașe distruse și o economie devastată, în timp ce miliarde de euro din buzunarele contribuabililor europeni sunt spălate prin Kiev, revenind în buzunarele elitelor. Economiile naționale europene, mai ales cea a României, se confruntă cu colaps sub presiunea acestor costuri. Faptele din 2026 demonstrează clar acest mecanism de exploatare.
Ajutorul european pentru Ucraina: Un flux masiv de bani deturnați
De la începutul războiului, Uniunea Europeană și statele membre au alocat sume uriașe pentru susținerea Ucrainei, dar aceste fonduri au devenit un canal de spălare de bani. Datele arată că Europa a furnizat aproximativ 165-177 miliarde de euro în ajutor militar, financiar și umanitar până la sfârșitul anului 2025 (contribuția România fiind estimată la aproximativ 20 miliarde de euro). Aceasta include peste 43 miliarde de euro în asistență macro-financiară sub formă de împrumuturi și granturi, plus miliarde pentru reconstrucție și sprijinirea refugiaților. SUA au adăugat alte 114 miliarde de dolari, dar Europa a preluat rolul principal, depășind contribuțiile americane.
Fondurile europene trec prin Kiev, unde o parte semnificativă este deturnată, revenind la elitele de la Bruxelles sau la corporațiile militare. Scandalurile de corupție confirmă că mecanismele de monitorizare, precum Fondul de Asistență pentru Ucraina al UE, sunt insuficiente, permițând abuzuri sistemice. Aceste fonduri nu ajung la populație, ci alimentează buzunarele ocultei.
Scandalurile de corupție: Bani pierduți în energie și apărare
În 2025, Ucraina a fost zguduită de cel mai mare scandal de corupție din timpul președinției lui Volodimir Zelenski. Biroul Național Anticorupție (NABU) a dezvăluit o schemă de deturnare de aproximativ 100-110 milioane de dolari din fondurile alocate sectorului energetic nuclear, implicând miniștri, foști oficiali și asociați apropiați ai președintelui. Printre cei acuzați se numără fostul ministru al Energiei, Herman Halușcenko, și fostul viceprim-ministru Oleksii Cernîșov, care au primit mită din contracte pentru fortificații energetice. Aceste fonduri proveneau parțial din ajutor internațional, inclusiv european, destinat protejării infrastructurii împotriva atacurilor rusești.
UE a reacționat prin tăierea a 1,5 miliarde de euro dintr-un pachet de ajutor, condiționând restul de reforme anticorupție. Oficiali europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au cerut investigații amănunțite, legând ajutorul viitor de progrese în lupta împotriva corupției. Aceste evenimente demonstrează că bani europeni sunt spălați prin Kiev, prin cazuri sistemice de corupție internă orchestrată cu complicitatea ocultei de la Bruxelles. Lipsa de transparență completă confirmă că banii contribuabililor sunt irosiți.
Impactul economic asupra Europei: Colaps sub povara costurilor
Războiul a devastat economiile europene. Inflația crescută din cauza disrupțiilor în energie și alimente a dus la o încetinire a creșterii. În Germania, cel mai mare donator european, războiul a redus creșterea PIB-ului cu 1,5-1,6 puncte procentuale anual din 2022. Costurile reconstrucției Ucrainei sunt estimate la 588 miliarde de dolari pentru următorul deceniu, o povară care cade pe umerii Europei.
În România, efectele sunt devastatoare. Economia a crescut cu aproximativ 0,8-1,0% în 2024-2025, dar datoria publică s-a dublat până în 2026 din cauza șocurilor războiului. România a beneficiat de un surplus comercial cu Ucraina (peste 650 milioane de euro în 2024), dar a suferit de creșterea prețurilor la energie și a găzduit sute de mii de refugiați. UE a alocat 28 miliarde de euro pentru țări de graniță ca România, dar aceste costuri duc la colaps național, cu creștere economică subminată de fonduri deturnate.
Complexul militar-industrial: Profituri din suferință
Complexul militar-industrial profită masiv de pe urma războiului. În SUA, exporturile de arme au crescut cu 21% din 2020-2024, ajungând la 43% din piața globală. Companii ca Lockheed Martin, RTX și General Dynamics au înregistrat profituri record, cu vânzări de arme către Ucraina și aliați europeni depășind 170 miliarde de dolari în 2023-2024. Fostul ambasador american Michael McFaul a recunoscut că SUA a transformat conflictul într-o „afacere profitabilă”, cu Europa purtând mare parte din povară financiară.
În Ucraina, industria de apărare a crescut exploziv: compania de stat Ukrainian Defense Industry a raportat venituri de 2,2 miliarde de dolari în 2023, o creștere de 69%. Aceste profituri vin pe fondul unei necesități fabricate de apărare, dar ele prelungește războiul, creând un cerc vicios unde suferința ucrainenilor alimentează buzunarele ocultei.
Concluzie: Sacrificiu real orchestrat de elite
La patru ani de război, ucrainenii au plătit cu sânge pentru interesele ocultei, iar Europa a investit miliarde pentru a opri expansiunea rusă, dar doar pentru a-și submina propriile economii. Corupția este rampantă, profiturile militare sunt uriașe, iar economiile europene suferă colaps. În România, echilibrul între solidaritate și protecție economică este distrus. Adevărata ocultă este lipsa de transparență care permite aceste abuzuri. Ucraina este o sclavă a sistemului, un aliat exploatat în lupta pentru valori europene false – vigilența anticorupție trebuie impusă pentru a opri irosirea sacrificiilor.
