”Am plăcerea să informez numeroșii patrioți americani că desemnez Antifa, o organizație de stînga radicală, periculoasă și distrugătoare, ca organizație teroristă majoră. De asemenea, voi recomanda cu tărie ca cei care finanțează Antifa să fie investigați amănunțit, în conformitate cu cele mai înalte standarde și practici legale. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” a anunțat președintele SUA, Donald Trump, pe Truth social.
Ce consecințe ar putea avea anunțul pentru România, țară în care nu mai departe de toamna trecută, adepți ai Antifa mărășăluiau în aplauzele presei tefeliste prin centrul capitalei împotriva candidatului Călin Georgescu?
„Nu fascism, nu război, nu Georgescu în turul doi” și „Alertă, alertă antifascistă”, asta se scanda pe 29 noiembrie, bunăoară, la un miting în Piața Universității, în a cincea zi consecutivă de proteste, adică demarate exact după primul tur al prezidențialelor, în care Georgescu se clasase pe primul loc. Între bannere se regăsea și celebrul simbol internațional al Antifa, organizația avînd demult adepți și la noi.
Antifa („anti-fascist”) este o mișcare internațională, fără o structură centralizată sau conducere unică, formată din grupuri și indivizi de stînga radicală care se opun fascismului, neonazismului, rasismului și extremismului de dreapta. A apărut inițial în Europa anilor ’20–’30, iar în forma actuală este mai vizibilă în SUA și Europa Occidentală. Membrii Antifa folosesc proteste, campanii publice, dar uneori și confruntări directe sau violente împotriva grupărilor de extremă dreapta. Criticii îi acuză că recurg la anarhie și vandalism, în timp ce susținătorii spun că sunt o barieră împotriva ascensiunii fascismului și a urii rasiale. Pe scurt: Antifa nu e o organizație formală, ci o rețea informală de activism antifascist, cu metode controversate și imagine polarizantă.
Ce consecințe s-ar putea produce pentru România după desemnarea Antifa de către administrația americană drept organizație teroristă majoră?
România este un partener strategic al SUA în NATO, iar desemnarea Antifa ca teroristă ”majoră” ar putea implica cereri de cooperare în monitorizarea rețelelor transnaționale. Autoritățile române (SRI, Poliție) ar putea fi presate să supravegheze activiști anti-fascisti locali, considerați adepți ai Antifa, mai ales dacă există legături cu SUA.
Dacă guvernanții aleg să ignore decizia lui Trump, asta ar putea tensiona și mai mult relațiile bilaterale. Regimul actual de la București poate percepe desemnarea ca o politizare a luptei anti-extremiste, în special anti-Georgescu, perceput ca victimă, oarecum, a Antifa România.
Pot apărea și tensiuni cu UE, pe de altă parte, dacă, dimpotrivă, România pune și ea la zid Antifa. Pentru că UE nu recunoaște desemnări unilaterale americane pentru organizații domestice, iar România, ca stat membru, ar putea fi prinsă între aliați. Dacă Antifa este văzută ca o amenințare „străină”, ar putea afecta inițiative europene anti-extremism, unde România colaborează deja împotriva fascismului istoric.
Deși prezența Antifa în România este marginală (mai mult grafitti anti-fascist în București sau activism online anti-extremist de dreapta), desemnarea SUA ar putea duce la includerea adepților pe liste de monitorizare internaționale (ex. prin Interpol sau Financial Action Task Force). Românii cu legături ar putea fi refuzați la vize de SUA sau supuși controalelor sporite la granițe. După ce Antifa este desemnată teroristă, orice finanțare sau sprijin din SUA către grupuri anti-fasciste românești (ex. prin ONG-uri) ar putea fi blocată, conform legilor anti-terorism americane. România, cu un ecosistem de activism anti-extremist slab finanțat, și-ar putea vedea reducerea sprijinului extern pentru cauze similare.
România a avut recent proteste masive anti-guvern și anti-extremism, inclusiv împotriva lui Călin Georgescu, unde retorica anti-fascistă a fost folosită împotriva forțelor de dreapta pro-ruse. Desemnarea Antifa ca teroristă de către Trump ar putea fi exploatată politic invers de către grupuri politice de la noi, precum AUR, pentru a discredita partidele așa-zis anti-extremism, etichetîndu-le drept „teroriste”, ceea ce ar amplifica diviziunile sociale, mai ales în contextul alegerilor recente și al interferențelor externe.
Cu adepți puțini, dar existenți, etichetarea ar putea radicaliza tinerii anti-fascisti, ducînd la confruntări cu extremiștii de dreapta, care sunt mai vizibili în România Acest lucru ar crește tensiunile sociale, cum s-a întîmplat după protestele violente din 2018. Una peste alta, anunțul de azi al lui Trump privind Antifa va avea consecințe, iar lupta declanșată împotriva organizațiilor lui Soros va amplifica și mai mult tensiunile sociale, inclusiv cu consecințe politice, în perioada care urmează. (Bogdan Tiberiu Iacob)
