De râsul curcilor: UE se pregătește să se apere cu mlaștini de ruși. Urmează arderea holdelor și otrăvirea fîntînilor?

”Refacerea mlaștinilor drenate ale Uniunii Europene ar putea opri atît tancurile rusești, cît și poluarea care contribuie la încălzirea globală”, scrie azi Politico.
”În februarie 2022, pe măsură ce Rusia avansa spre Kiev, Oleksandr Dmitriev a realizat că știe cum să oprească forțele Moscovei: să arunce în aer barajul care bloca rîul Irpin, la nord-est de capitală, și să refacă cîmpia mlăștinoasă, demult pierdută.

Consultant în apărare și organizator de curse off-road în zonă înainte de război, Dmitriev cunoștea bine terenul. Știa exact ce efect ar avea reumplerea bazinului rîului – o vastă întindere de mlaștini și bălți drenată în epoca sovietică – asupra mașinăriei de război a Rusiei.

„Devine un teren imposibil de traversat, cum spun pasionații de jeep,” a declarat el. I-a comunicat acest lucru comandantului responsabil de apărarea Kievului și a primit aprobarea de a distruge barajul.
Ideea lui Dmitriev a funcționat. „În principiu, a oprit atacul rusesc din nord,” a spus el. Imaginile cu tancurile Moscovei împotmolite în noroi au făcut înconjurul lumii.
Trei ani mai tîrziu, acest act disperat inspiră țările de pe flancul estic al NATO să ia în considerare refacerea propriilor mlaștini – combinînd două priorități europene care concurează tot mai mult pentru atenție și finanțare: apărarea și combaterea schimbărilor climatice.

Motivul este că ideea nu vizează doar pregătirea pentru un posibil atac rusesc. Eforturile Uniunii Europene de a combate încălzirea globală se bazează parțial pe ajutorul naturii, iar mlaștinile bogate în turbă capturează dioxidul de carbon, care contribuie la încălzirea planetei, la fel de eficient pe cît opresc tancurile inamice.

Totuși, jumătate din mlaștinile UE sunt drenate pentru a crea terenuri agricole. Turbăriile uscate eliberează gaze cu efect de seră și permit vehiculelor grele să treacă cu ușurință.
Unele guverne europene se întreabă acum dacă revitalizarea mlaștinilor deteriorate poate rezolva mai multe probleme simultan. Finlanda și Polonia au declarat pentru Politico faptul că explorează activ refacerea mlaștinilor ca măsură cu dublu scop: apărarea granițelor și combaterea schimbărilor climatice.

Proiectul masiv de fortificare a frontierei din Polonia, „Scutul Estic”, în valoare de 10 miliarde de zloți (2,3 miliarde de euro), lansat anul trecut, „include măsuri de protecție a mediului, inclusiv prin formarea de turbării și împădurirea zonelor de frontieră,” a declarat Ministerul Apărării al Poloniei într-un comunicat.

„Este o situație în care toată lumea cîștigă, atingînd mai multe obiective simultan,” a spus Tarja Haaranen, director general pentru natură la Ministerul Mediului din Finlanda”. (Traducere și adaptare B.T..I.)