Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a insistat ca desemnările de „țări sigure” în ceea ce privește deportarea migranților ilegali să fie justificate prin surse publice și să protejeze toate grupurile populaționale. Criticii spun că această decizie privează țările de de capacitatea de a-și gestiona frontierele, potrivit Remix News.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a efectuat o „castrare a politicii de migrație a statelor membre ale UE”, a avertizat juristul constituțional german Prof. Markus C. Kerber.
Decizia stipulează că o țară terță poate fi desemnată drept „țară de origine sigură” doar dacă oferă protecție efectivă tuturor grupurilor populaționale. În plus, desemnarea trebuie să se bazeze pe informații publice, transparente, accesibile atât solicitanților de azil, cât și instanțelor. În caz contrar, returnările accelerate nu sunt valabile.
Hotărârea are implicații majore pentru politicile naționale privind migrația, în special în țări precum Italia și Austria. Cele două state și-au întocmit propriile liste de țări terțe sigure. Doi migranți din Bangladesh au fost transferați în Albania în baza unui acord al Italiei de procesare a cererilor de azil în afara UE. Cererile lor au fost respinse pe motiv că Bangladesh este o țară sigură, însă legea italiană nu a citat nicio sursă. CJUE a considerat această decizie drept o încălcare a dreptului UE.
CJUE și-a depășit atribuțiile
Prof. Kerber, expert constituțional din Berlin, a acuzat Curtea de depășirea atribuțiilor.
„Întărirea rolului justiției de către CJUE în toate cazurile de revizuire a cererilor de azil duce la castrarea politicii de migrație a statelor membre ale UE”, a declarat el pentru publicația austriacă exxpress.
„Publicul va percepe din ce în ce mai mult UE ca pe o entitate care acționează împotriva propriilor cetățeni”, a adăugat acesta.
El a avertizat că instanța impune o „procedură excesiv birocratizată” care va face imposibil un control semnificativ asupra migrației.
„Sistemele sociale sunt suprasolicitate”, a spus Kerber.
„Iar disponibilitatea majorității societății de a accepta refugiați scade drastic”, a adăugat el.
„Ce se va întâmpla dacă, brusc, 3 milioane de oameni dintr-o țară de origine nesigură ajung la granițele noastre? Ar trebui atunci să-i acceptăm pe toți?” s-a mai întrebat Kerber întrebat el.
„Cetățenii vor alege o altă Europă”
Decizia Curții este probabil să submineze politici similare și în alte părți ale Europei. Lista de țări sigure a Austriei include națiuni precum Algeria, Maroc, Ghana și Serbia. Experții juridici avertizează că aceste desemnări ar putea fi contestate dacă minoritățile din aceste țări sunt expuse riscului. De acum înainte, toate aceste desemnări trebuie să se bazeze pe date actuale, verificabile și disponibile publicului.
Andreas Rosenfelder, editor la Welt, a numit decizia o manifestare a unei „justiții binevoitoare”. El a spus că aceasta sacrifică drepturile cetățenilor UE în numele unei moralități universale.
„Această justiție moralizatoare preferă să negocieze nedreptățile lumii decât să-și apere propria populație. Dacă această impresie continuă să se întărească, cetățenii vor alege o altă Europă, cu o altă justiție”, a scris el.
Giorgia Meloni a fost extrem de nemulțumită de decizia CJUE
Reacționând la decizie, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și-a exprimat indignarea față de un nou exemplu de justiție supranațională care intervine în afacerile interne ale unui stat membru.
„Decizia Curții de Justiție a UE privind țările de origine sigure pentru migranții ilegali este surprinzătoare. Încă o dată, justiția, de această dată la nivel european, își arogă competențe care nu-i aparțin.
Este o evoluție care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea, inclusiv forțele politice care astăzi sărbătoresc această hotărâre, pentru că ea reduce și mai mult marja deja limitată de autonomie a guvernelor și parlamentelor în conturarea direcției normative și administrative a fenomenului migrației.
Decizia Curții slăbește politicile destinate combaterii imigrației ilegale în masă și apărării frontierelor naționale. Guvernul italian, în cele 10 luni rămase până la intrarea în vigoare a pactului european privind migrația, nu va înceta să caute orice soluție posibilă, tehnică sau normativă, pentru a proteja siguranța cetățenilor”, a spus Giorgia Meloni.
