Mandatul lui Klaus Iohannis s-a încheiat pe 21 decembrie, conform Constituției, iar din acel moment el nu mai beneficiază de imunitatea prezidențială.
Cu toate acestea, Iohannis continuă să pretindă că este președinte, ocupând ilegal o funcție publică și exercitând atribuții pe care nu mai are dreptul să le desfășoare. Acțiunile sale constituie o încălcare flagrantă a legii, iar Parchetul General are obligația să intervină imediat.
Conform Art. 258 din Codul Penal, uzurparea unei funcții publice este definită ca exercitarea, fără drept, a unei funcții ce implică autoritatea statului și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Klaus Iohannis, prin continuarea activităților prezidențiale după expirarea mandatului său, se încadrează perfect în definiția acestei infracțiuni.
În plus, ceea ce face Iohannis reprezintă și o sfidare a Constituției, în special a Art. 83 alin. (1), care stipulează clar că mandatul prezidențial este de cinci ani, și a Art. 1 alin. (5), care obligă la respectarea legilor și a Constituției. Faptele sale nu mai pot fi trecute cu vederea.
Fără imunitatea oferită de funcția prezidențială, Iohannis devine un cetățean obișnuit, iar acțiunile sale ilegale pot fi investigate și sancționate. Parchetul General are datoria să deschidă o anchetă și să aplice legea. Dacă aceste încălcări evidente continuă, măsurile legale, inclusiv arestarea, devin inevitabile.
România nu poate tolera un astfel de precedent periculos. Legea este clară: mandatul s-a încheiat, iar ceea ce face Iohannis acum este o infracțiune. Parchetul General trebuie să acționeze fără întârziere, pentru a demonstra că nimeni, indiferent de funcție, nu este mai presus de lege. Restaurarea încrederii în statul de drept începe cu aplicarea justiției, iar Iohannis trebuie să răspundă pentru faptele sale ilegale.
