România, cândva considerată „grânarul Europei,” se prăbușește tot mai adânc în clasamentul producătorilor agricoli din Uniunea Europeană, ajungând pe locul șapte. În ciuda unei valori absolute a producției de 22,2 miliarde de euro, această poziție reprezintă o performanță sub așteptări pentru o țară cu potențial agricol uriaș. Între timp, în loc să profite de condițiile sale naturale și de resursele existente, România rămâne mult în urma altor state UE care, deși cu suprafețe agricole mai mici, reușesc să-și gestioneze resursele mult mai eficient.
Problema nu este doar scăderea poziției, ci incapacitatea cronică a guvernelor de a valorifica resursele agricole ale țării. În loc de investiții serioase în irigații, echipamente moderne și tehnologii de prelucrare, agricultura românească suferă din cauza managementului defectuos și al lipsei de sprijin real pentru fermieri. Birocrația excesivă și proiectele amânate sau abandonate au făcut ca sectorul agricol să fie incapabil să își atingă potențialul, lăsând România pe o poziție modestă în clasamentul european.
În timp ce alte țări din Uniune investesc masiv în agricultură și își sprijină fermierii, România pare să accepte acest declin. Locul șapte poate părea o realizare pe hârtie, dar pentru o țară cu resursele și potențialul nostru agricol, este o confirmare a eșecului guvernamental în a transforma agricultura într-un motor de creștere economică reală.
