Președintele ales Donald Trump a făcut din pacea în Europa o promisiune-cheie a campaniei electorale, însă mai multe state membre ale NATO sunt dedicate victoriei totale a Ucrainei și vor discuta despre cum să îl „contracareze” și să mențină Kievul în război chiar dacă Washingtonul își retrage sprijinul, scrie The Telegraph.
Londra, Parisul și Varșovia vor forma nucleul unui efort european de a menține războiul defensiv al Ucrainei împotriva Rusiei chiar dacă președinția Trump va încerca, din ianuarie 2025 , să pună capăt războiului din Ucraina. Modul exact în care va realiza această promisiune de campanie nu a fost articulat public până în prezent. Cu toate acestea, un „schimb de teritorii” între Kiev și Moscova sau o zonă demilitarizată în stil coreean au fost discutate ca opțiuni posibile pentru Trump, niciuna dintre acestea nefiind în concordanță cu ambiția oficială a Ucrainei de victorie totală.
Cotidianul britanic de orientare conservatoare The Daily Telegraph citează surse guvernamentale de rang înalt – dar anonime – care vorbesc despre ceea ce, potrivit ziarului, „se așteaptă să fie o ultimă încercare de a contracara eforturile lui Donald Trump de a reduce sprijinul SUA pentru Ucraina”. Premierul britanic Sir Keir Starmer se află astăzi la Paris, după ce a trecut în revistă trupele cu președintele francez Emmanuel Macron pe străzile Parisului cu ocazia Zilei Armistițiului, iar cei doi au purtat discuții pe teme de apărare în cursul zilei.
Sursa citată precizează că s-a discutat despre menținerea Ucrainei în luptă și despre cum să îl convingă pe președintele american demisionar Joe Biden să aprobe în ultima clipă să permită Ucrainei să utilizeze rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune, de tip „bunker-buster”, care i-au fost oferite de partenerii occidentali pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Ucraina solicită de luni de zile autorizația de a utiliza aceste arme moderne avansate în acest mod și este o parte esențială a „planului de victorie” al președintelui Zelenski, însă SUA consideră că aceasta riscă o escaladare gravă cu Moscova.
„Suntem foarte dornici să ne asigurăm că putem profita la maximum de perioada de timp de acum până la 20 ianuarie [când dl Trump devine președintele SUA] și nu doar să punem totul în așteptare până la următoarea administrație”, a declarat o sursă guvernamentală britanică.
În același timp, un oficial de pe Downing Street a declarat pentru ziarul The Guardian că Starmer și Macron fac tot posibilul pentru „a plasa Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă înainte de iarnă”.
Relatarea respectivă a caracterizat întâlnirea de astăzi dintre Starmer și Macron drept o „demonstrație punctuală de solidaritate europeană la câteva zile după realegerea lui Donald Trump”. Finanțarea de către cele două țări a războiului din Ucraina după o posibilă retragere viitoare a sprijinului material din partea SUA are totuși un cost semnificativ, având în vedere că atât Regatul Unit, cât și Franța se luptă în prezent cu probleme bugetare majore.
Rămâne de văzut dacă alegătorii pot fi convinși să plătească factura reală a apărării Europei de Est cu ajutorul contribuabililor americani.
Dincolo de întâlnirea de astăzi dintre Franța și Regatul Unit, Polonia – aflată acum sub conducerea prim-ministrului Donald Tusk, un veteran eurocrat-globalist – se pregătește, de asemenea, să devină un actor-cheie în alianța de politică externă anti-Trump. Se așteaptă ca Tusk să se întâlnească săptămâna aceasta cu liderul britanic Sir Keir Starmer pentru discuții și va avea discuții ulterioare cu Macron și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. De asemenea, se așteaptă ca Tusk să implice membrii scandinavi și baltici ai NATO în acest proces.
Televiziunea de stat poloneză TVP îl citează pe premierul Tusk, care a declarat în weekend: „Nu există nicio îndoială că acest nou peisaj politic reprezintă o provocare serioasă pentru toată lumea, în special în contextul unui posibil sfârșit al războiului ruso-ucrainean ca urmare a unui acord între, de exemplu, președintele Rusiei și noul președinte al Statelor Unite”.
„În zilele următoare, vom coordona foarte intens cooperarea cu țările care au o viziune foarte asemănătoare cu privire la situația geopolitică și transatlantică și la situația din Ucraina”.
Tusk a declarat că încheierea războiului din Ucraina ar fi o „amenințare fundamentală la adresa Poloniei și a intereselor poloneze”, având în vedere că Polonia are o graniță terestră cu Kaliningradul rusesc (fostul Konigsberg) și cu aliatul nuclear rus Belarus.
După cum a recunoscut Telegraph , mișcările împotriva ambiției președintelui Trump de a aduce pacea în Europa „ar putea fi văzute de dl Trump ca o încercare de a submina politica externă a SUA”.
Între timp, președintele Trump a făcut progrese în ceea ce privește ambițiile sale. El a vorbit cu cancelarul german Olaf Scholz pentru a-și discuta planul, un purtător de cuvânt al guvernului german declarând că, în timpul convorbirii, cei doi lideri „au convenit să colaboreze pentru a readuce pacea în Europa”. Unele mass-media susțin că Trump a vorbit la telefon și cu președintele rus Vladimir Putin, dar Moscova a negat ulterior categoric acest lucru .
Se speculează tot mai mult cu privire la modul în care președintele Trump ar putea crea o situație în care Ucraina și Rusia să fie de acord să înceteze ostilitățile. Sir Alex Younger, șeful spionajului britanic, a sugerat la sfârșitul săptămânii că un schimb de teritorii – în care Rusia returnează o parte din teritoriul ucrainean în schimbul terenurilor rusești capturate de Kiev – ar putea fi inevitabil, deși nedorit pentru cei implicați.
Șeful serviciilor secrete a declarat că ar depinde de Marea Britanie și de alții să se asigure că o astfel de pace va fi una favorabilă Europei, spunând: „Consilierii lui Trump, pe de o parte, spun că Ucraina ar trebui să fie forțată să devină neutră, deci, practic, înapoi în sânul lui Putin.
Alții vorbesc despre necesitatea de a face un schimb de teritorii, dar apoi de a-și consolida capacitățile militare și economice, iar noi trebuie să ne asigurăm că combinăm acest al doilea argument”.
De asemenea, se presupune că este în discuție o zonă demilitarizată în Europa de Est, care să țină la distanță forțele ucrainene și ruse, supravegheată de trupe europene, inclusiv forțe britanice, aproape o revenire la vechea Armată britanică a Rinului, care a ținut Europa de Vest în fața Uniunii Sovietice la sfârșitul secolului XX. Frontiera de 800 de mile despre care se spune că este preconizată ar putea bloca mii de trupe europene timp de decenii.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Iaca cine sunt noii decidenti americani desemnati de Trump .Waltz a declarat recent ca sustine sanctiuni contra Rusiei si sustine ca Ucraina sa loveasca departe in interiorul Rusiei si alaturi de acesta se pozitioneaza si Rubio ce are declaratii dure despre Iran, Hamas si Hezbollah.Esicherul politic MAGA si cei din P.R. care sperau ca Trump sa opreasca razboiul si sa faca pace se trezesc in plin efort necunoscut .Zelenski cistiga inca o data fara nici un efort sprijinul americii .Mutarea catre Trump nu a fost altceva decit o iluzie politica ce i-a imbarbatat pe multi si care a oferit Frantei, Germaniei si Marii Britanii ocazia de a-si reorganiza deciziile ce acum devin vizibile si imposibil de combatut .Biden sau Harris nu puteau face asta fara sa implice marile puteri europene ce acum au liber peste tot .Trum a devenit doar motivul .Occidentul joaca totul impreuna .