Duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale și un referendum pentru aderarea țării la UE.
În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 234 peste hotare. Pragul de validare a scrutinelor este de o treime din numărul alegătorilor incluși pe list.
„Toate secţiile de votare constituite pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi referendumul de modificare a Constituţiei din Republica Moldova s-au deschis duminică, la ora 7:00”, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, notează Agerpres.
Potrivit oficialului CEC, în listele electorale de bază sunt incluşi 2.714.239 alegători.
Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi de la formațiunea „Partidul Nostru”, Vasile Tarlev de la Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidat independent, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și candidații independenți Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.
Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.
De asemenea, pentru a fi validate alegerile prezidențiale precum, și referendumul, la votare trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.
La referendumul național, cetățenii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția Republicii Moldova va fi modificată și va include renunțarea la suveranitate, așa cum s-a întâmplat și în cazul României. Dar poate fi aceasta o cale de a scoate Basarabia de sub ghiara bolșevică a Rusiei? Considerăm că UNIREA cu România este singura cale.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Deci aderarea României la UE și intrarea în NATO sunt ilegale și neconstituționale, deoarece s-au realizat fără referendum, așa cum ar fi trebuit să se desfășoare în mod legitim. Pe cale de consecință, poporul român nu a validat intrarea în aceste organizații, statul român este un stat suveran și independent și toate bazele militare străine trebuie desființate de pe teritoriul României, iar aderarea sau ieșirea României din UE și Nato trebuie validate prin referendum național
Cine ți-a dictat textul ăsta, Zarahova? Mai ales partea care stă ca un ghimpe în coasta Rusiei, bazele militare.
Cam greu de înghițit argumentul final. Unirea cu România nu ar însemna renunțarea la suveranitate pe care o pretinde autorul necunoscut al acestui articol?