Joi, 15 august, a avut deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.
Prezent la eveniment, PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei a rostit un cuvânt de binecuvântate. Ulterior, au mai luat cuvântul oficialitățile prezente, organizatorii, dar și o parte dintre participanți, potrivit unui comunicat primit pe adresa redacției.
Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și cercetător CESPE, a declarat că organizarea acestui eveniment este o datorie morală față de marii români care au inițiat manifestări culturale cu tradiție în inima României, asemenea Universității. Potrivit acestuia „edițiile Universității de Vară ne arată că lupta pentru neamul românesc este vie și va fi dusă mai departe. Forumul românilor este un factor activ care se asigură de respectarea Constituției pentru comunitatea românilor din această zonă. Noi nu dorim nimic mai mult decât respectarea legii”. Președintele FCRCHM a mai punctat că o problemă semnificativă cu care se confruntă comunitatea românească de aici este continuitatea presei în limba română, întrucât alocările bugetare pentru această chestiune sunt tot mai greu de accesat. A fost subliniat faptul că au fost trimise peste 120 de invitații primarilor, prefecturilor, parlamentarilor, ministerelor, premierului, președintelui pentru a se asigura că acest eveniment românesc este deschis și se adresează tuturor actorilor decizionali din domeniu, indiferent de viziune sau culoare politică.
Avocatul Ioan Sabău-Pop a punctat faptul că poporul român nu stă în granițele sale firești din cauza politicilor duse de-a lungul anilor. Domnia sa a reamintit că longevitatea acestui eveniment a fost greu de realizat din cauza dificultatilor logistice si financiare. De altfel, acesta a mai declarat: „Îmbrățișez pe toți care au suflarea românească în piepturile lor. Să nu uităm că această lucrare este o reacție la slăbiciunea autorităților acestui stat, care nu are grijă nici de românii din afara granițelor, nici de cei din Harghita, Covasna, Satu Mare sau Mureș. Acest eveniment este o reacție la manifestările antiromânești din această zonă, finanțate uneori chiar de statul român”.
Doctorul Ioan Lăcătușu, un om instituție pentru românii din interiorul cercului Carpatic, a vorbit și el despre greutatea cu care s-a înfăptuit această Universitate, reamintind că din cauza subfinanțărilor, pe parcursul istoriei sale, în cinci ani acest eveniment nu s-a organizat. Mai mult, domnia sa a afirmat că: „Este strigător la cer faptul că asemenea manifestări românești sunt descurajate pe aceste căi [financiare], în timp ce manifestările antiromânești sunt masiv finanțate la numai câțiva km de Izvoru Mureșului”.
Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsărit Românesc” și cercetător CESPE, a declarat că acest eveniment este așezat sub două mari idei: cea de identitate națională și de solidaritate a românilor, oriunde s-ar afla ei. Basarabean la origini, domnia sa a afirmat că „din păcate națiunea română este organizată astăzi bistatal. Republica Moldova se confruntă, din perspectiva sa, cu dependența de finanțările din afară, corupție și sărăcie, raportul de sărăcie fiind, între Romania și Republica Moldova de 1 la 6, sărăcia fiind așadar de șase ori mai mare la Est de Prut. Singura rezolvare a acestor probleme este unirea cu Țara Mamă”. În încheiere, acesta a afirmat că integrarea europeană este „o lozincă iluzorie, întrucât nu se poate vorbi despre integrare europeană fără reunirea cu România”.
A mai luat cuvântul europarlamentarul Claudiu Târziu, liderul Partidului AUR în Parlamentul European, care a vorbit despre lupta pe care o duc românii pentru valorile naționale împotriva forțelor antinaționale. În opinia sa, evenimentul de la Tușnad este posibil pentru că Ungaria manifestă interes pentru această zonă, în timp ce statul român tace.
Teodor Dobrean, consilier județean din partea PNL, a afirmat că speră ca manifestările românești, oricare ar fi acelea, să găsească sprijin la nivelul autorităților locale și centrale întrucât acestea au obligația morală de a fi parteneri în organizarea unor evenimente precum cel de la Izvoru Mureșului.
Daniel Corneanu, consilier local din partea PMP in localitatea Sărmașu din județul Harghita: „Noi românii nu trebuie doar să ne afirmăm aici, pentru că suntem la noi acasă, în țara noastră. Invit românii să se mobilizeze și să vină în număr cât mai mare aici, la Izvoru Mureșului pentru a ne bucura împreună”.
Preotul Vasile Tămaș din Vâlcele, Covasna: „Iubiților, noi venim la Izvoru Mureșului ca la casa părintească, pentru că venim ca să ne îmbrățișăm părintește, dar și ca la cimitir, pentru că ne amintim de cei care au luptat pentru inițierea și dăinuirea manifestărilor românești care nu mai sunt printre noi”. Sfinția sa a mai declarat că-l doare faptul că românii din acest areal nu se unesc, lucru care a dus la situații nefaste pentru comunitate, referindu-se la cazul de la Consiliul Local Sfântu Gheorghe, unde pentru prima dată în ultimii 100 de ani românii nu mai au niciun consilier local. În încheiere, părintele a îndemnat factorii politici să lase animozitățile deoparte pentru a crea alianțe românești în consiliile din județele Covasna și Harghita.
Mihai Tîrnoveanu a declarat că cele 150 de cruci de lemn de la Valea Uzului sunt încă în picioare după un an de zile, aceasta fiind o veste bună. O veste mai puțin bună este că Viktor Orban a venit din nou în România, la Băile Tușnad insultând România dar și pe români. Potrivit acestuia, declararea premierului maghiar persona non grata poate deveni realitate dacă mii de români vor cere acest lucru. Mihai Tîrnoveanu a mai spus că anul acesta, la Universitatea de la Tușnad, au fost luate măsuri de siguranță suplimentare, numai pentru ca Viktor Orban să nu vadă mesajul „Ceva este etern: Transilvania pământ românesc!”, acesta fiind un mesaj pe care trebuie să-l știe atât Ungaria, cât și românii.
Astfel au debutat lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului din acest an, cu binecuvântarea bisericii strămoșești și cu nădejdea realizării unor lucrări benefice pentru comunitățile românești de pretutindeni, se precizează în comunicatul transmis de organizatori.
