Pr. dr. Mihai Valică: Imaginea euharistică a mântuirii, blasfemiată de artizanii Olimpiadei din Paris – 2024

Introducere

Ortodoxia este o lume a simbolurilor pline de esență, care culminează cu Biserica – lăcaș de rugăciune ce reprezintă „Trupul lui Hristos, plinirea Celui Ce plinește toate întru toți” (Efeseni 1, 23; Coloseni 1, 18).

Biserica este o icoană ce s-a format după modelul celor cerești. De aceea, însăși forma arhitecturală este imaginea esențelor biblice revelate de Dumnezeu, ca să slujească unui scop anume: „plenitudinea liturgică […], care încorporează armonios caracteristicile ei estetice, întrucât este icoana „unei lumi transfigurate, ce poartă pecetea împărăției lui Dumnezeu”^[1].

În acest sens, „Didascalia Sfinților Apostoli” cerea ca Biserica să fie construită sub forma unei corăbii, amintind de arca lui Noe.

În „Constituțiile Apostolice” se preciza: „edificiul să fie prelung, îndreptat spre răsărit și să fie în formă de corabie”^[2], pentru a aminti și de Templul lui Solomon, și de navigarea oamenilor pe marea vieții, învăluită de viforul ispitelor, pentru a-i duce la limanul mântuirii.

1. Sfânta Euharistie face Biserica, Biserica face Sfânta Euharistie prin puterea Sfântului Duh (Sfântul Irineu al Lyonului)

În Biserica slavei Sale, prin oficierea Sfintei Liturghii, Iisus Hristos cel istoric actualizează drumul de la Ierusalim la Emaus (Luca 24) și toată opera și jertfa Sa de mântuire, pentru a se transfigura în Hristos cel Euharistic, oferindu-Se astfel Hrană și Băutură spre viața cea veșnică și arvună a învierii noastre (Ioan 6, 54). „Biserica este sălaș al darurilor Duhului Sfânt, care își are temelia în ziua Cincizecimii.”^[3]

Sfânta Euharistie devine centrul și esența vieții creștine. Fiecare credincios adunat în Biserica slavei Sale formează Biserica cea mare, adică cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, pentru a oficia Sfânta Euharistie (Mulțumire).

„Biserica este Biserică atunci când săvârșește Sfânta Euharistie, rememorând Paștile Mântuitorului până când El va veni (I Corinteni 11, 26)”^[4].

1. Imaginea euharistică a mântuirii^[5], blasfemiată de artizanii Olimpiadei din Paris – 2024

Pot spune, fără teama de a greși, că imaginea de mai sus este o completare desăvârșită a picturii Cinei celei de Taină a lui Leonardo da Vinci, într-o formă profetică și eshatologică complexă. Această pictură, care se găsește în pridvorul bisericii bolniță a Mănăstirii Hurezi, este evocată magistral de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania: „Pe apa unui fluviu plutește o corabie cu vâsle. În spate, la cârmă, Iisus Hristos. În față, la proră, Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pe laturi, trăgând la lopeți, cuvioșii părinți. Pe mal, capii ereticilor, cu niște cârlige lungi în mâini, străduindu-se să o agațe și să o abată din drum. În mijlocul corăbiei, pe un podium, o masă. În jurul mesei, preoți şi arhierei în odăjdii. Pe masă, o cutie mică, în care poate fi ușor recunoscut un chivot în care se păstrează, de obicei, Sfânta Euharistie, adică Trupul și Sângele Domnului. Așadar, în aceeași navă, Hristos istoric şi Hristos euharistic. Corabia este Biserica, adică Împărăția cerurilor în devenire, iar în mijlocul ei se află Liturghia, adică Împărăția cerurilor, statică și dinamică în același timp, oferind pregustarea celei finale, desăvârșite și veșnice”^[6].

Într-o discuție personală cu regretatul Mitropolit Anania, referitor la această pictură, mă întreba: „Părinte Mihai, în ce direcție este îndreptat arcul personajului din dreapta picturii, cel cu turbanul pe cap, care stă în gura unui balaur”? Mărturisesc că nu am reușit să înțeleg ce anume voia să spună. În final, cu o riglă pusă pe imaginea picturii, mi-a arătat limpede că săgeata era îndreptată spre chivotul cu Sfânta Euharistie. Nu spre Hristos, nu spre Maica Domnului, nu spre Petru și Pavel, ci direct spre preoții și arhiereii din jurul Sfintei Mese, care arată cu mâna slujirii euharistice direct spre chivotul cu Sfânta Euharistie, de unde Hristos cel Euharistic ne îndeamnă: „Luați mâncați… și Beți dintru acesta toți..!”.

Hristos dorește să ne transmită următorul mesaj: Vă dăruiesc Trupul meu, ca hrană întăritoare și vindecătoare, atunci când trupul vostru este slab și bolnav, vă dau Sângele meu, când sângele vostru este anemic și insuficient de tare pentru a supraprețui luptelor împotriva lui antihrist.

Oare putem înțelege că lupta punctuală și prioritară a lui antihrist, în vremurile de apoi, va fi dusă, în mod viclean, împotriva slujitorilor Sfintei Euharistii, care săvârșesc Sfânta Liturghie? Unii slujitori nevrednici vor amâna săvârșirea Sfintei Euharistii, influențați de Satana, să spună că vor veni vremuri mai bune pentru a săvârși Sfânta Euharistie în perioada unor gripe, pandemii, războaie etc., alții vor propune ca Sfânta Euharistie să fie administrată cu lingurițe de unică folosință și eventual printr-o aplicație electronică, direct on-line, din motive de securitate sanitară, de prevenție epidemiologică și din marea dragoste pentru viața și sănătatea credincioșilor! Iadul pavat cu intenții bune va fi deviza lui Satana, chiar din centrul administrativ al anti-bisericii din inima Bisericii lui Hristos!

Slujitorii vrednici ai Sfintelor Altare știu deja că săgețile vicleanului diavol sunt îndreptate împotriva lor și că sita cernerii este foarte deasă, întrucât Mântuitorul Hristos îi atenționează preventiv: „V-a cerut satana să vă cearnă ca pe grâu” (Luca22, 31).

Este ușor de înțeles: dacă „săgetezi” pe Hristos cel Euharistic, implicit Îl subminezi și Îl boicotezi și pe Hristos cel istoric,însă, în final, Hristos îl va nimici pe „potrivnicul, care se înalță mai presus de tot ce se numește Dumnezeu, sau se cinstește cu închinare, așa încât să se așeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu” (II Tesaloniceni 2, 4). O, Doamne, ce mult s-au înmulțit falșii dumnezei, ai lui Baal și ai Astartei!

Dacă urmărim cu atenție deschiderea Jocurilor Olimpice din Paris – 2024, care promovează și propune și pentru creștinii mileniului trei mai mulți dumnezei, după modelul Olimpicului antic: un dumnezeu al sexului „fără frontiere morale”, al orgiilor sexuale, un dumnezeu al ideologiei de gen, un dumnezeu al LGBTQ+ etc., și nicidecum o întrecere sportivă sănătoasă, spre Mens sana în corpore sano. În atare circumstanțe, ne putem da noi înșine răspunsul corect. Să ne păzească Bunul Dumnezeu de neamul acesta în veac!

Pr. prof. dr. Docent Mihai VALICĂ

^[1]   Leonid Uspenski, Simbolica Bisericii, în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei“, XXXV, nr. 5-6/1960, p. 314.

^[2]   Pr. prof. dr. Petre Vintilescu, în „Biserica Ortodoxă Română“, LXXIV (1966), nr. 3-5, p. 332.

^[3]   Pr. Prof. Dr. Boris Bobrinskoy, Taina Bisericii, Editura Patmos, Cluj Napoca, 2002, pp. 74-75.

^[4]   Ibidem.

^[5]   https://ziarullumina.ro/galerie/biserica-corabia-mantuitoare-in-furtunile-veacului-77500.html.

^[6]   Pr. Prof. Dr. Jan NICOLAE, Duminica a 9-a după Rusalii (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii). Matei 14, 22-34, în: https://ziarullumina.ro/galerie/biserica-corabia-mantuitoare-in-furtunile-veacului-77500.html