Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a 16 sfinți români, printre care se numără nume cunoscute, precum părinții Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae sau Ilie Cleopa.
Pe listă se află însă și nume al căror trecut este legat de Mișcarea Legionară, ceea ce a atras imediat o reacție din partea directorului Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Alexandru Florian, care a declarat pentru G4Media.ro că „Ilie Lăcătușu a fost șef de cuib în perioada statului național legionar”.
Institutul „Elie Wiesel” prezintă câteva aspecte din biografiile a trei dintre clericii aprobaţi pentru canonizare.
Ilarion Felea (1903-1961) a desfăşurat activităţi politice militante în timpul Statului Naţional Legionar ca membru al Mişcării Legionare şi şef al cuibului legionar „Sf. Ioan” din cadrul Academiei Teologice Ortodoxe din Arad. Între 1944 şi 1945 a fost internat în Lagărul de la Caracal prevăzut pentru foştii legionari. În plan publicistic, prin contribuţiile la revista eparhială Biserica şi şcoala, Felea a făcut apologia Mişcării legionare şi a programului statului etnocratic a lui Nichifor Crainic, pe care îl caracteriza drept „cea mai preţioasă contribuţie ce a dat-o spiritul românesc la opera de renaştere a statului român”, întrucât viza şi „distrugerea parazitismului iudaic” (Biserica şi şcoala, nr. 7, 1940).
Ilie Lăcătuşu (1909-1983) a desfăşurat activitate legionară în calitate de şef de cuib şi ulterior de sector legionar. A luat parte la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 în calitate de lider al unui grup insurecţional. Tot el a alcătuit liste cu adversari ai Mişcării Legionari ce urmau să fie împuşcaţi după ce această grupare fascistă ar fi preluat în totalitate puterea. Între 1942 şi 1943 a fost misionar al Bisericii Ortodoxe Române în Transnistria, o regiune aflată sub controlul statului român unde au fost exterminaţi zeci de mii de evrei în timpul Holocaustului.
Dumitru Stăniloae (1903-1993) a scris în publicaţiile de extremă dreaptă „Calendarul” şi „Porunca vremii” articole unde a făcut apologia Germaniei naziste şi a legăturii dintre ortodoxie şi etnocraţie. De asemenea, a avut contribuţii importante în paginile revistei „Gândirea”, unde s-a implicat în dezbaterile extremei drepte susţinând legătura dintre ortodoxie şi naţionalism. Pe lângă acestea, a făcut apologia legionarismului inclusiv în paginile „Telegrafului român”, revista oficială a Arhiepiscopiei Sibiului.
Odată cu venirea legionarilor la putere, Stăniloae susţine că „Azi (22 septembrie 1940 n.n.) neamul nostru prinde din nou în mână sabia Arhanghelului păzitor al creştinătăţii pe care i-o întinde Dumnezeu. Azi ne constituim în stat străbătut de credinţa în Dumnezeu, în cetăţuie avansată ce stă dârză şi inexpugnabilă în faţa haosului păgân. Acesta credem ca e sensul revoluţiei de azi în viaţa statului nostru, sensul transformării în stat naţional-legionar, sub patronajul Arhanghelului Mihail, războinicul lui Dumnezeu împotriva puterilor agresive ale răului. îl revendică şi alte neamuri pe Arhanghelul Mihail ca patron […] Dar niciun neam n-a împlinit şi nu împlineşte atât de desăvârşit lucrarea Arhanghelului Mihail pe planul văzut al istoriei, ca neamul nostru.” (Telegraful român, nr. 39, 1940).
Tot pentru Stăniloae, instalarea Statului Naţional Legionar marchează înlăturarea acelor miniştri „care nu puteau vorbi decât citind din doctrina antireligioasă a evreului Durkheim”, potrivit Institutului „Elie Wiesel”.
Comunicatul Patriarhiei Române: Punct de vedere privitor la canonizările recente ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Având în vedere comunicatul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, referitor la canonizările Părinților Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae, Biroul de Presă al Patriarhiei Române face următoarele precizări:
a) În lumina principiilor libertății religioase și autonomiei bisericești cuprinse atât în legislația internațională (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 18), cât și în cea națională (Constituţia României, art. 29; Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor), Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română.
În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o activitate de cercetare minuțioasă a vieții persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea și-au schimbat viața. Procesul de canonizare constă exclusiv în recunoașterea sfințeniei pe baza dovezilor consistente și mărturiilor credibile. Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinților (canonizare) s-a ținut cont de mai multe criterii canonice, istorice și pastoral-misionare din care reținem următoarele:
• Viața sa curată și sfântă;
• Mărturisirea dreptei credințe până la sfârșitul vieții;
• Aspru nevoitor, împodobit cu multe virtuți;
• Dragostea și spiritul de jertfă manifestat față de cei aflați în nevoie;
• Mărturisitor al lui Hristos în temnițele comuniste;
• A dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni;
• S-a bucurat de o cinstire constantă din partea credincioșilor.
b) Menționăm, de asemenea, că unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții, atitudini și gesturi greu de înțeles sau contrare chiar învățăturii creștine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieții.
Așa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc și Împărat David, chiar și sfinții au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum și-au încheiat viața – adică la o înaltă măsură a desăvârșirii –, nu doar la greșelile sau păcatele săvârșite pe parcursul existenței lor pământești. De altfel, aceasta este și mărturia Sfintei Scripturi: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13, 7).
Precizăm pe această cale și faptul că Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieților persoanelor canonizate.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Ce-ar fi să înființăm și noi românii ( a se înțelege români puri , nu alogeni ) , că avem tot dreptul dat de DUMNEZEU , institutul ,,Valeriu Gafencu” și să vedem , să cercetăm , să aprofundăm ce-au ,,făcut” evreii khazari neamului creștin românesc , de-a lungul sutelor de ani❗
Ce-ar fi❗❓
🙋♂️🙏💒🇷🇴☦.
Deci acești evrei sau kazari sunt pur și simplu bolnavi sau au un temperament tiranic, așa cum a arătat savantul român medicul Nicolae Paulescu, în cartea sa Spitalul Coranul Talmudul Masoneria,
pentru că altfel nu se explică acest comportament pe care îl au și totala lor lipsă de bun simț și de rușine. Lăsând la o parte faptul că de- a lungul istoriei au fost expulzați din mai mult de 100 de țări, din cauza bunătății și marii lor prietenii față de alte popoare, aceștia mai au și prostul obicei după ce intra fraudulos intr-o țară, să își dea aere de stăpâni și chiar să pună stăpânire pe poporul invadat și colonizat, cum s a întâmplat și în România. Deci eu nu pot să înțeleg cum își permit acești pribegi, fără țară, să invadeze o țară străină, să comita acolo numai faradelegi, crime și cu o totală lipsa de un simț să tragă la răspundere apoi și să ceară socoteală poporului atacat, vinovat de faptul de a se fi apărat împotriva acestui atac marsav declanșat de invadator. Cu ce drept cer socoteală Patriarhiei Române acești invadatori , venetici, de comportamentul patriotilor, sfinților, naționaliștilor români în țara noastră, în casa noastră ?? Cine sunt ei și care sunt drepturile pe care le au în această țară de iși permit asemenea abuzuri, faradelegi săvârșite fără rușine ?? Adică ei, în loc să fie recunoscători poporului român, că i- a primit aici de când au intrat ca niște borfași, pe furiș, în România, că le- a tolerat toată hoția, marsavia. corupția și răul pe care l – au făcut împotriva noastră, ei cu totală lipsa de rușine și de respect, vin și ne cer socoteala de ce facem cutare sau cutare lucru, în casa noastră, în țara noastră. Dar noi ne – am dus vreodată la ei în Israel să le cerem socoteala de ce au săvârșit genocid împotriva poporului palestinian, de ce au înființat organizații teroriste in Palestina care au exterminat populația palestiniana, de ce au încheiat tratatul de la Balfur prin care au furat Palestina Imperiului Otoman, împreună cu Marea Britanie, de ce l – au omorât pe tarul Rusiei Nicolae al II – lea și au omorât 60 de milioane de rusi ca să instaureze comunismul în Rusia, de ce au omorât 2 milioane de români după ce au instaurat comunismul în România, de ce au dat lovitura de stat din 1989 și ne – au furat revoluția, instaurand un regim sionist, care ne – a furat alegerile de 34 de ani și a distrus economia României ???? Deci, acest institut nu are legitimitate istorică,, politică, socială să existe în țara noastră și să ceară socoteală autorităților statului român și Bisericii Ortodoxe Române și ar trebui să isi ceară scuze public pentru hărțuirea, abuzurile, crimele, genocidul comise împotriva poporului roman de această etnie de 200 de ani și de acest stat dușman Israel de când a fost înființat, din anul 1948.
Bravo, Dany! Parcă te-ai trezit din hipnozajidoveasca…Tine-o tot asa !
ele vizzel,adunătură de limbrici.Limbricii se găsesc în…