Marius Dan Sîiulescu este director general al Romsilva, fiind numit din partea PNL de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. 117 milioane de euro bonusuri în 3 ani la Romsilva care trebuia să monitorizeze urșii sălbatici din România. Asta arată bilanțurile Romsilva care abia acum anunță că va monta camere video pentru animale. Fiecare angajat ia, în medie, 1.000 de lei bonus sau spor pe lună.
O fată a fost ucisă de urs în această săptămână, fapt care a dus la mobilizarea mai multor insituții care, până la acel moment tragic, nu și-au făcut treaba.
585.000.000 lei bonusuri în 3 ani la Romsilva care trebuia să monitorizeze urșii sălbatici din țară
Newsweek a scris, ieri, că există un „PLAN NAŢIONAL din 28 iunie 2018 de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” și pe care îl găsim AICI
Din acest document, reiese că România are cu 4.000 de urși pe capacitatea sa de management. Altfel zis, instituțiile autohtone, de la Ministerul mediului până la Romsilva, nu au capacitatea de ține în frâu populația copleșitoare de urși.
După tragedie, azi a ieșit Romsilva cu declarații asigurându-ne că are în vedere monitorizarea urșilor și că va pune camere video. Acum, când tragedia a fost consumată.
Romsilva, mobilizare după tragedie
„Astfel, vor fi identificate şi monitorizate cu atenţie traseele turistice cele mai expuse interacţiunii dintre om şi urs, vor fi amplasate panouri de avertizare referitoare la prezenţa urşilor, pe aceste trasee turistice care se suprapun cu fondul forestier de stat administrat de Romsilva, dar şi recomandări pentru prevenirea şi evitarea situaţiilor periculoase.
De asemenea, vor fi instalate pe aceste trasee turistice, în zonele de risc, camere de monitorizare a faunei cu transmiterea instantanee a imaginilor, pentru identificarea în timp real a prezenţei urşilor în zonele traseelor amenajate, frecventate de către turişti”, a transmis Romsilva.
Romsilva susține că din cele 100 de fonduri cinegetice pe care le gestionează, au fost evaluate anul trecut circa 2.700 de exemplare de urs. În România ar exista 8.000 de astfel de exemplare.
Bonsuuri de 167.000.000 lei bugetate pentru anul de „austeritate” 2024
Dacă Romsilva nu și-a făcut treaba de monitorizare a urșilor, a reușit să ofere, în 3 ani, suma de 585.000.000 de lei drept bonusuri angajaților săi. Bonsurile se dau, desigur, dacă îți faci meseria cum trebuie.
Romsilva și-a bugetat pe anul 2024 bonusuri de 167.000.000 de lei.
În 2023, angajații au luat bonusuri în valoare de 248.000.000 de lei, iar în 2022 bonusurile au fost de 170.000.000 de lei.
Romsilva are un număr de 14.100 de angajați. Astfel, în anul 2024, fiecare angajat a primit, în medie, suma de 1.000 de lei bonus pe lună.
Cum Romsilva nu își publică transparent gruila de salariu a angajaților, cel mia probabil, bonus este acordat suma forma sporului pentru condiții vătămătoare de muincă în cuatum de 15% și pe care îl primește tot bugetarul din România.
Cum s-a produs tragedia din Bucegi?
Tânăra de 19 ani care a murit, marţi, după ce a fost atacată de un urs pe traseul Jepii Mici din Masivul Bucegi avea leziuni foarte grave produse prin căderea de la înălţime, însă şi rănile provocate de animal erau foarte grave, au stabilit medicii legişti.
„Au fost două tipuri de leziuni: leziuni produse prin precipitare, cădere de la înălţime şi leziuni produse de urs. Leziunile cele mai grave sunt cele prin cădere, dar şi cele produse de urs erau incompatibile cu viaţa.
Care i-a determinat mai repede decesul urmează să se stabilească, dar avea leziuni foarte grave prin precipitare, prin cădere de la înălţime”, a declarat, joi, pentru Agerpres, şeful Serviciului de Medicină Legală Prahova, Vasile Drăghici.
Dumnezeu sa o ierte pe fata! Mai stim un caz cu o femeie care posta pe feizbuc ca ea e in stare sa se bata cu lupii si a fost omorata de un caine pitbull in zona lacul morii. Se pare ca feminismul aduce grave leziuni asupra feminitații.
fratilor, aveti grija cu astfel de stiri.
exista o manipulare grosolana in tara noastra, cu privire la domeniul silviculturii (lucrez in in acest domeniu).
de ce?
pădurea e singura resursa naturala din tara noastra, care inca nu a fost coplesita pe deplin de straini.
romsilva este regie autonoma de stat.
autonoma pentru ca isi asigura salariile si toate cheltuielile din profitul, pe care il realizeaza din exploatarea padurilor
(exploatare care nu este la intamplare), iar ce ramane se duce la bugetul de stat. ea nu este falimentara, precum este cfr-ul sau alte astfel de regii.
si pe langa ea sunt o multime de firme romanesti, detinute de romani si care au doar angajati romani, care presteaza lucrari de exploatare, prelucrare, transport, impaduriri, ingrijire si intretinere a culturilor forestiere.
romsilva administreaza, la momentul actual, aproximativ 45% din fondul forestier national, iar restul de 55% este de natura privata (ocoale private ale unor uat-uri si obsti, firme autohtone si straine, persoane fizice s.a.).
acesti 45% ii supara pe straini! iar faptul ca romsilva nu este falimentara, cu toate uscaturile si infiltratii platiti ca s-o saboteze, le ingreuneaza foarte mult planurile.
asta e scopul lor: sa privatizeze integral fondul forestier din tara noastra, iar atunci cand vor reusi nu veti mai auzi propaganda facuta de neocomunistii verzi (agent green, wwf s.a.).
dupa ce romsilva va fi desfiintata, vor fi si o multime de firme romanesti care vor falimenta odata cu ea, deoarece straini vor veni cu agentii lor economici.
exploatarea padurii, in tara noastra, nu se face dupa ureche, cum ar crede unii; ci exista un amplu proces de reglementare, numit amenajare silvica, care se reinoieste odata la 10 ani (pentru ocoalele silvice care au majoritar paduri de codru) si la 5 ani (pentru ocoalele silvice care au numai paduri cu specii repede crescatoare: plopi, salcii si salcam).
fondul forestier de stat este impartit in directii silvice (care corespund fiecarui judet).
directiile silvice, la randul lor, sunt impartite in ocoale silvice (care corespund anumitor orase din fiecare judet).
ocoalele sunt impartite in unitati de productie.
unitatile de productie sunt impartite in parcele.
parcelele sunt de forma geometrica in zona de campie, iar la munte sunt delimitate natural, prin culmi si vai. aceste parcele sunt impartite in subparcele.
subparcela este unitatea amenajistica de baza. la nivelul ei se propun lucrari si li se atribuie functii, dupa obiectivele din jurul ei, care necesita protectie.
subparcela, care se poate numi si padure, reprezinta un arboret omogen din punct de vedere stational, dendometric si functional.
padurile din tara noastra au o compozitie naturala a speciilor, doar salcamul si plopii negri euroamericani (si acestia sunt un hibrid intre plopul negru indigen si cel american) pot fi considerati specii alohtone, care sunt cultivate pe suprafete insemnate.
iar fiecare specie are o anumita varsta a exploatabilitatii, care odata atinsa, arboretul respectiv poate fi recoltat.
recoltarea padurii nu se face, fara a tine cont si de regenerarea ei.
de ex.: la fag, se aplica taieri, care promoveaza regenerarea naturala.
aceste taieri se aplica repetat pe aceeasi suprafata (nu se extrage tot arboretul matur dintr-o data), pana minim 70% din acea suprafata este acoperita cu puieti, acestia reprezentand viitorul arboret.
padurile din tara noastra, nici macar nu sunt exploatate la capacitatea pe care o ofera acumularea lor de masa lemnoasa.
silvicultura de la noi este bazata pe cateva principii:
– al continuitatii: trebuie sa avem recolte aproximativ egale in fiecare an, pentru a putea furniza materia prima necesara societatii;
– al biodiversitatii: in tara noastra se propun mereu specii conforme cu tipul natural fundamental de padure;
– al eficacitatii functionale: un arboret (subparcela de care v-am vorbit) trebuie sa fie mereu in stare sa exercite functiile care i-au fost atribuite;
– si ca in toate meseriile exista si un principiu economic.
Frate Toma, mă bucur mult să aud asta!Dumnezeu să vă întărească împotriva vrăjmașilor neamului românesc!Dumnezeu să fie cu noi!