Polonia a atacat la Curtea Europeană de Justiție Parlamentul și Consiliul UE, cerând anularea Directivei privind eficiența energetică. Statul polonez susține că nu poate fi obligat să aleagă între diferite surse de energie, considerând că este afectată structura generală a aprovizionării sale cu energie. Mai mult, polonezii spun că măsurile prevăzute pentru a reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili ar fi irealizabile sau asociate cu costuri disproporționate în raport cu rezultatele preconizate.
La Curtea Europeană de Justiție se află acum un dosar bombă, în care Polonia dă în judecată Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, cerând efectiv anularea Directivei privind eficiența energetică, pe motiv că ar afecta securitatea aprovizionării cu energie în această țară. Acțiunea a fost introdusă de statul polonez în 14 decembrie 2023 și înregistrată oficial la Curtea Europeană de Justiție la începutul lunii trecute.
Documentul prevede anularea Directivei (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955, precum și obligarea pârâților Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată. Printre argumentele aduse de Polonia se numără încălcarea articolul 192 alineatul (2), primul paragraf, litera (c) al TFUE (Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene), ca urmare a utilizării unui temei juridic eronat pentru adoptarea Directivei 2023/1791 [articolul 194 alineatul (2) TFUE], în condițiile în care măsurile prevăzute de această directivă au o incidență sensibilă asupra alegerii Poloniei între diferite surse de energie și asupra structurii generale a aprovizionării sale cu energie.
Totodată, potrivit Poloniei, instituțiile pârâte au încălcat articolul 192 alineatul (2) primul paragraf litera (c) TFUE prin faptul că nu au adoptat directiva atacată în temeiul dispoziției din tratat menționate, care impune unanimitatea în cadrul Consiliului, deși directiva atacată afectează în mod semnificativ alegerea unui stat membru între diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie.
Costuri prea mari
Un alt motiv invocat de statul polonez reclamant a fost întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, menționat la articolul 5 alineatul (4) TUE, coroborat cu articolul 296 și cu articolul 191 alineatul (3) TFUE, prin prevederea unor măsuri care determină costuri disproporționate în raport cu realizarea obiectivelor urmărite. Astfel, Poloniei acuză instituțiile pârâte că au încălcat principiul proporționalității prin faptul că directiva atacată a fost adoptată fără a ține seama de particularitățile existente în diferitele state membre, iar măsurile pe care le prevede pentru a reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili ar fi irealizabile sau asociate cu costuri disproporționate în raport cu rezultatele preconizate.
”Polonezii, chiar dacă și-au construit și capacități pe regenerabile, produc energie din cărbune în proporție de 70%-80%. Statul român nu are niciun interes în sensul ăsta. Statul român este un stat slugă, care încearcă să găsească soluții gen reactoare nucleare modulare, gen centrale pe gaze, deși, în afară de aia de la Iernut, nu știu ce se va mai face. Se chinuie Romgaz de 8 ani să facă termocentrala de la Iernut și spune că se va termina anul acesta, dar nu cred. E greu să spui că în România va avea cineva reacție. ONG-urile astea de mediu, care fac în țara noastră ce nu au făcut nicăieri, și-au făcut programul și sunt mână în mână cu autoritățile”, ne-a declarat Dumitru Pîrvulescu , preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie.
Închiderea minelor, act de sabotaj
Reprezentanții sindicatelor miniere spun că decizia de închidere a minelor pe motiv de nerentabilitate nu s-a justificat și că totul a fost o acțiune concertată.
”În România, închiderea minelor a fost începută în 1997, pe motiv că nu era rentabilă extracția. Dacă ar fi rămas în funcțiune anumite mine de feroase, neferoase și de aur, în doi-trei ani deveneau eficiente chiar și cu tehnologia de atunci, pentru că s-au mărit prețurile. Noi mai avem acum în exploatare mine ale Cuprumin, care, în condițiile în care nu putem procesa în țară minereul de cupru, că au distrus combinatul de la Zlatna, tot sunt pe profit, deși tehnologia este foarte rudimentară, tocmai pentru că prețul la cupru a explodat”, ne-a precizat Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie.
Acesta mai arată că acum s-a închis cărbunele și ni se spune că a scăzut consumul de energie. ”Păi consumul a scăzut din cauza prețurilor mari, cauzate de politicile Green Deal, nu de război. Firmele din România ori și-au mutat producția în alte țări, ori s-au închis, iar populația și-a redus la minimum consumul de frica prețurilor, este clar pentru oricine. În ce privește capacitățile care să înlocuiască cărbunele, nu prea le vedem. Noi mergem în momentul de față doar cu 3 grupuri pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, și alea mai mult descărcate, că dau cam 500 MWh”, a afirmat președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Pîrvulescu.