Unul din cinci români era afectat de sărăcie anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În plus, dacă nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, arată sursa citată.
Astfel, rata sărăciei relative (AROPE) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4029 mii persoane, mai puţine cu 278 mii persoane faţă de anul 2021.
”Rata sărăciei pe sexe (21,7% la persoanele de sex feminin şi 20,8% la persoanele de sex masculin) evidenţiază o tendinţă de descreştere a diferenţei între femei şi bărbaţi, de la 1,5 puncte procentuale în anul 2021, la 0,9 puncte procentuale în anul 2022″, precizează INS, potrivit Agerpres.
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) şi a celor de 18-24 ani (26,5%).
Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei, arată INS
Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 51,5%.
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.
În anul 2022, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 24,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale, faţă de anul anterior.
Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în anul 2022 de 4,594 milioane persoane, din care 46,8% bărbaţi şi 53,2% femei.
Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2022, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (25,8%).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane.
Faţă de anul 2021, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 0,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere de 61.000 persoane.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (35,9% dintre femei şi 32,8% dintre bărbaţi).
Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) şi la tinerii în vârstă de 18 – 24 ani (39,4%) şi mai scăzut la persoanele de 25 – 49 ani (28,4%).
Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%. În anul 2022, din totalul persoanelor ocupate de 18 ani şi peste, 23,7% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 42,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă.
Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (32,2%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (36%).
Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2022, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (60,8%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 47,3%.
În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (43,6%), comparativ cu 27,5% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulţi adulţi.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (19,2%).
Credem că urarea pe care ne-a transmis-o Traian Băsescu este comună tuturor președinților de până astăzi, numai că dintre toți doar Băsescu avut tupeul s-o afirme:” Eu nu v-am spus că o să trăiți bine, ci (v-am urat): # Să trăiți bine!#”. Sau, cu alte cuvinte, această urare s-ar traduce astfel: „Așa vă trebuie dacă ați ales pe cine nu trebuie!” Dar cum roata se-nvârte, poate că în 2024 românii nu se vor mai lăsa prostiți de cei care le-au înșelat așteptările.
Române drag, nu uita, te poți mântui dacă votezi în mod cinstit sau după dreptate! Nu da cu piciorul la această șansă.
„Române drag, nu uita”: Mântuirea nu vine din buletinul de vot !
Nu mai mergeți după fentă, nu mai credeți minciunii numită alegeri politice ! Întoarceți-vă la Hristos Dumnezeu sau veți dispărea ca indivizi și ca neam !!!
Întoarcerea la Hristos nu implică renunțarea la dreptul de a decide conducerea țării. Cine să voteze atunci? Doar cei fără Hristos?
Să ne rugăm lui Hristos să ne lumineze pe cine să votăm!
@Nono
Dacă votezi în mod cinstit vei avea o bilă albă la Judecată. A te întoarce la Hristos înseamnă și să votezi în mod cinstit. Scris este de Sf. Apostol Iacob că: „Credința fără fapte moartă este”. Așadar a vota drept este fapta care urmează dreptei credințe. Dar dv. sunteți un pic mai la-nceput și din grabă ați crezut că prin politica de orice fel se poate mântui omul. Nu uitați că marele împărat Constantin a intrat în rândul sfinților de pe poziția de împărat, adică făcând politică, deci conducând un imperiu. Și nu este singurul exemplu de împărat care a primit cununa sfințeniei. Așadar să facem și noi cele ce depind de noi, adică de pe poziția noastră de alegători, că nu suntem împărați, iar Dumnezeu va fi mulțumit și cu acest aport al nostru de oameni drepți, dreptate dovedită prin actul votării. Așadar nu orice politică mântuiește, dar politica dreaptă DA. Căci nu vei putea face o politică dreaptă fără Hristos. Iar dacă este cineva nebotezat si face o asemenea politică dreaptă, acela Îl trăiește pe Hristos fără să-și dea seama, căci desigur sunt și astfel de exemple de oameni drepți în istorie, chiar dacă nu-s botezați. Să mă scuzați dacă v-am deranjat cumva, dar am consider că trebuie să-mi justific punctul de vedere.