„Datoria publică a SUA a depășit, în septembrie 2023, frumoasa sumă de 33.000.000.000.000 de dolari (33 de trilioane). Până acum, establishment-ul american și tehnocrații celorlalte state care țin rezervele naționale în dolari sau bonduri americane (inclusiv șefimea BNR) nu și-au făcut griji că această datorie depășește orice gând rațional sau logică, pentru că dolarul însemna moneda de plată internațională în 70% din tranzacții, precum și moneda de rezervă valutară”, scrie, pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.
„Deci, americanii puteau tipări oricâți dolari fără acoperire în produse și servicii voiau (quantitative easing), căci erau luați de buni, chit că își auto-ruinau puterea de cumpărare a propriei monede. Deci, datoriile demențiale comise de americani erau (încă mai sunt) suportate de întreaga lume. Inclusiv :
-datoriile comise pentru a finanța cea mai scumpă (nu și cea mai eficientă) armată din lume,
-externalizarea serviciilor sau a sarcinilor militare către privați care devin lideri ai statului profund,
-“lupta” de tip mexican wrestling cu plandemia,
-salvarea de la faliment a băncilor infractoare, a corporațiilor big tech totalitar-digitale și a big pharma și
-mai toate războaiele inventate sau încurajate din 2001 încoace de statul profund american.
Toate aceste datorii utilizate în aceste scopuri au fost mereu, din 1944 încoace, suportate de toată “lumea bună”, iar nu numai de americani.
Numai că, în plandemie și, mai ales, după războiul din Ucraina, americanii au început să înghețe rezervele valutare ale unor state sau banii particularilor, sub diverse pretexte, și să întârzie sau să refuze plata bondurilor. Motiv pentru care unele state și-au redus imediat expunerile pe dolari și pe SUA. De asemenea, plățile internaționale au virat, încet, dar sigur, către renminbi (yuan convertibil) sau chiar rublă convertibilă.
Dolarul este o monedă care reprezintă o economie financiarizată și hiper-bancarizată, care produce mai puțin decât consumă, în timp ce renminbi reprezintă o economie care produce cu mult mai mult decât consumă, iar rubla, o economie bazată pe imens de multe resurse. Sunt “șanse” ca tendința de abandonare a dolarului în favoarea celor două monede rivale să crească, dar nu și motive de bucurie. Și China, și Rusia, sunt economii ale unor societăți iliberale, cu patină totalitară, deci nu e o veste bună că lumea va avea un astfel de debușeu. Mai mult chiar, viitoarea monedă BRICS nu pare a fi o culme a libertății și proprietății, de vreme ce va repeta atributele celor două economii rivale americanilor și, în plus, va fi o monedă digitală, de tip CBDC.
Dar vina este americanilor că au lăsat asta să întâmple. Și a noastră, a europenilor, că am copiat toate tâmpeniile progresiste și neo-marxiste ale americanilor și am vegetat în postura captivului în colivia de piață de consum și de muzeu în aer liber construită pentru noi de americani.
Oricum, cu lideri ca Macron, von der Leyen, Scholz, Boris Johnson sau Iohannis/Cîțu/Orban/Ciucă/Ciolacu nu am fi avut la ce altceva să ne așteptăm.
Faptul că Fitch și Moody’s au degradat ratingul suveran al SUA (primul, de la AAA, la AA+, al doilea, de la stabil la negativ) nu face decât să accelereze degradarea dolarului. Visul american poate derapa în coșmar, iar asta nu mai este teoria conspirației. Iar americanii urmează să suporte singuri datoria de 33 de trilioane de dolari. Probabil că vor naționaliza big tech. Și așa, cele 10 big tech americane, care fac mai mult de 20 de trilioane pe an, sunt fațete ale statului profund, instrumente ale totalitarismului abscons, de tip nou-normal”, scrie Piperea.
Excelent articol! O analiză colosală. Sunt de acord cu tot ce spune domnul Piperea. Felicitări!!!
Cei cărora le este frică să mărturisească adevăruri incomode sau să-i mustre pe puternicii zilei pentru a apăra credința ortodoxă să ia exemplu de la Sfântul Ioan Gură de Aur. El a mustrat-o cu mult curaj pe împărăteasa Eudoxia care a păgubit o văduvă. Pentru o văduvă, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost prigonit. Acum, când toți creștinii își pot pierde libertatea și mântuirea din cauza digitalizării, se tace. ,, Scapă cine poate”, după cum spunea părintele Adrian Făgețeanu.
http://constantindibos.blogspot.com/2012/11/proloagele-din-13-noiembrie.html?m=1
Din povestirea a doua aflăm cât de mare este lucrarea pocăinței și a celor care îndeamnă lumea la pocăință. Iată de ce slavă se bucură ierarhii care își riscă pierderea rangului ierarhic și chiar a vieții pentru a mustra păcatul, indiferent cine îl face!