După ce a fost împiedicată să le exploateze, România pune pe tava UE resursele de materii prime critice
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035, adoptată miercuri de Guvern, scoate la mezat, pentru bunăstarea UE, rezervele de grafit și magneziu, pe care România le are în cantități importante. Guvernul anunță retragerea statului din activitatea de exploatare a resurselor și transferarea drepturilor de exploatare, operare și administrare a resurselor către entitățile private.
Guvernul a decis reconsiderarea poziției și a modului de implicare a statului și a comunităților industriale în favoarea promovării unor politici de dezvoltare și stimulare a unui sistem viabil, în care entitățile private să dețină preponderent dreptul de exploatare, operare și administrare a resurselor minerale neenergetice și să asigure finanțarea și managementul activităților miniere.
Potrivit Executivului, rata de succes a acestui demers depinde de coordonarea între factorii de decizie de pe toate palierele, orientarea către investiții publice și private, atragerea de fonduri externe, ieșirea din logica ciclului electoral și ocolirea măsurilor populiste. Pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Planul pentru Materii Prime Critice, Comisia Europeană a stabilit o alianță europeană în domeniul materiilor prime, care se va concentra pe nevoile cele mai presante, pentru creșterea rezilienței Uniunii Europene în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare, magneților și a metalelor de bază. ”Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu, antimoniu. În România, din această listă identificăm nisipurile cuarțoase și grafitul, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare, mineralele de bor și fosforitele, cromul, magneziul, germaniu și telurul, precum și stibiu, antimoniu, wolfram, tungsten și pământuri rare”, arată Guvernul în Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035.
România nu mai produce nimic
Pentru că industria de profil a fost aruncată la fier vechi, posibilitatea României de exploatare și prelucrare a resurselor minerale este zero în acest moment. Despre resursele de magneziu, Executivul spune că avem o cantitate și o calitate apreciabilă, existând și un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse, prin prisma utilizării magneziului în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Dar că, în prezent, nu există la nivel național instalații tehnologice pentru extracția și prelucrarea minereului. ”Lipsa totală a activităților de exploatare și prelucrare a magneziului și dependența totală a UE de importuri în prezent, ar asigura României o cotă de piață foarte importantă ulterior începerii exploatării”, susține Guvernul. În ce privește resursele de grafit consistente din România, care se găsesc în Munții Parâng, în zona Baia de Fier- Polovragi, Executivul semnalează că avantajul țării noastre este că în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ. Și la grafitul natural al României este însă necesar transferul de tehnologie de prelucrare până la obținerea produselor cu valoare adăugată mare, de exemplu de tip grafen.
Se umblă la taxe și redevențe
Printre măsurile anunțate de Guvern în Strategie se numără perfecționarea cadrului de reglementări care să asigure predictibilitate și stabilitate fiscală pentru atragerea de noi investitori, ceea ce va însemna reducerea de taxe și redevențe, precum și adaptarea cadrului de reglementări privind parteneriatul public-privat pentru investiții cu factor de multiplicare în activități miniere. Totodată, se vor încuraja și sprijini investițiile cu factor de multiplicare și se va urmări participarea la alianțe și parteneriate strategice. În acest scop, se va dezvolta și o bază de date integrate digitale cu resursele României, analizându-se reglementările europene privind accesul la informații clasificate, în vederea promovării resurselor minerale neenergetice.