În luna în care Croația a aderat oficial în zona de liberă circulație Schengen a Uniunii Europene, țara a cunoscut o creștere dramatică a numărului de cereri de azil primite.
Croația a aderat la zona fără granițe a Uniunii Europene, cunoscută sub numele de Spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2023. Mișcarea a implicat abolirea controalelor la frontieră între Croația și Slovenia vecină și a oferit o oportunitate pentru cei care doresc să solicite azil în Europa. Odată introduși ilegal în Croația, solicitanții de azil nu mai aveau nevoie să intre ilegal în Slovenia înainte de a se înregistra pentru azil, acum se pot înregistra pur și simplu în Croația și dețin efectiv licență pentru a circula liber.
Un total de 1.390 de persoane au cerut azil în Croația în ianuarie, o cifră în creștere cu 600% față de cele 198 de cereri depuse în aceeași lună a anului trecut, potrivit directorului general adjunct al poliției croate, Zoran Ničeno. Și acesta e doar începutul.
Impactul aderării la Schengen asupra Croației a fost discutat în cadrul unei reuniuni recente a mesei rotunde „Măsuri compensatorii”, care cuprinde organismele responsabile cu combaterea migrației ilegale și acordarea protecției internaționale noilor veniți.
Multe dintre resursele utilizate anterior pentru a gestiona granița cu Slovenia au fost redistribuite către ceea ce a devenit acum noua frontieră externă a Uniunii Europene la granița Croației cu Serbia și Bosnia și Herțegovina. Cinci secții de poliție de la frontiera internă au fost acum desființate, iar 742 din cei 1.034 de ofițeri de poliție care se ocupau anterior de granița cu Slovenia au fost reatribuiți pentru noi sarcini, inclusiv reprimarea migrației ilegale la noua frontieră externă.
În timp ce cererile de azil în Croația au crescut considerabil, numărul imigranților ilegali depistați la frontiera externă a scăzut cu 60% față de decembrie anul trecut. Un total de 34 de persoane au fost reținute și sub acuzații de contrabandă la frontiera externă, în creștere față de ianuarie anul trecut. Acum migranții nu mai au nevoie să intre ilegal în Croația, ci doar să se prezinte la graniță și să solicite azil.
Țara are în continuare probleme cu privire la modul de a asigura îndepărtarea solicitanților de azil respinși și încearcă să adopte cât mai repede posibil Pactul UE privind azilul și migrația, pentru a permite accelerarea migranților returnați.
„În județele Primorje-Gorski Kotar și Istria, adică, pe drumul mai adânc în Uniunea Europeană, au fost descoperite [în ianuarie] 2.064 de persoane care au solicitat anterior protecție internațională sau azil în Croația sau au primit decizia de a se întoarce în țara lor. de origine”, a raportat șeful administrației de frontieră al Ministerului de Interne al Croației, Zoran Niceno.
Deportările mai rapide ar elibera resurse suplimentare pentru a ajuta refugiații adevărați care sosesc în Europa; de asemenea, ar descuraja sosirea mai multor migranți economici care intră ilegal în țară pe ruta de migrație balcanică, a adăugat Niceno.