Din lista proiectelor de spitale pentru care s-a decis finanțarea din PNRR reiese faptul că România se pregătește de război. Astfel, Guvernul a decis să construiască nu mai puțin de patru mari centrele militare politraumă, pentru tratarea răniților din conflictele armate. Adițional, printre proiectele câștigătoare se numără și spitalele SRI și MAI, folosite și ele în tratarea victimelor războiului.
Banii din componenta de Sănătate din PNRR nu vor fi folosiți, așa cum ne-am fi așteptat, pentru construirea unor spitale regionale sau unități sanitare pentru tratarea populației. Cea mai mare parte a banilor va fi direcționată, probabil la ordinul UE și al NATO, către construcția rapidă a unor spitale militare politraumă, pentru a se asigura tratarea răniților din conflictele armate. Din cele 27 de proiecte așa-zis câștigătoare la selecția pentru finanțarea din PNRR, cele mai importante sunt cele patru mari centre de medicină operațională politraumă, construite în unitățile militare din Craiova, Pitești, Sibiu și Brașov.
Pe lângă acestea, în același scop, s-a decis finanțarea unui sediu nou pentru Spitalul de Urgență al MAI ”Prof. Dr. Dumitru Gerota” și modernizarea infrastructurii Spitalului Clinic de Urgență al SRI, „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“. În ce privește proiectul de la Cazarma 705 din Pitești, autoritățile susțin că realizarea proiectului de investiții va asigura servicii medicale operaționale de politraumă și va permite realizarea misiunii de bază a spitalului, asigurând totodată sprijin și protecție medicală efectivelor, în vederea conservării capacității de luptă prin prezervarea forței vii și a minimalizării sechelelor fizice consecutive. Din totalul celor 27 de proiecte aprobate, cele militare sunt, de departe, mult mai complexe. Cu restul banilor rămași, Guvernul a decis să mai construiască niște pavilioane și niște secții în spitalele și institutele civile.
Cum s-a făcut selecția?
În criteriile de ierarhizare a proiectelor, unitățile din subordinea ministerelor și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi siguranță națională au primit, din start, 10 puncte, chiar în primul și cel mai important criteriu. Același număr de puncte a fost acordat și pentru institutele naționale, însă, institutele și spitalele regionale au primit doar 7 puncte, spitalele județene, 5 puncte și spitalele locale, 3 puncte. La criteriul numărul doi, al tipului de patologie, toate, inclusiv politraumatologia, au avut câte 10 puncte. La bugetul alocat, pentru investiții de 100 de milioane de euro, suficiente pentru construirea centrelor de politraumă, a fost acordat un punctaj maxim, de 20 de puncte, acestea scăzând odată cu creșterea nevoii de finanțare. Proiectele militare au obținut punctaje maxime și la criteriul maturitate proiect, care acorda câte 10 puncte pentru existența certificatului de urbanism, a avizelor și acordurilor necesare în cadrul procedurii de emitere a autorizației de construire, precum și a acordului de mediu privind obiectivul de investiții, documente foarte ușor de obținut pentru MApN, pe motiv de securitate națională.
Teoria ca teoria, dar practica…
Potrivit notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern, având în vedere ratele crescute ale mortalității evitabile, în ceea ce privește investițiile în infrastructura nouă, vor avea prioritate investițiile în infrastructura spitalicească publică (clădiri nou construite în vederea relocării din cele vechi sau renovarea/extinderea celor existente). În acestea se va asigura tratamentul afecțiunilor cardiovasculare și oncologice, dar și tratamentul bolilor infecțioase și pneumologice. Investițiile în infrastructura spitalicească sunt complementare tratamentului acestor patologii și asigură accesul la servicii sigure și de calitate, susține Guvernul.