Tranșa a doua de bani din PNRR nu va fi deblocată decât dacă România își va închide termocentralele pe cărbune. Chiar dacă și în interiorul Comisiei Europene există divergențe, legate de faptul că România este obligată să alimenteze cu energie Republica Moldova și are nevoie de aceste termocentrale, se pare că decizia a fost deja luată. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a făcut până acum niciun demers la UE pentru schimbarea prevederilor din PNRR, care forțau România să renunțe la cărbune fără a pune altceva în loc.
Lipsa de reacție și de acțiune a ministrului Energiei, Virgil Popescu, în ce privește demersurile de modificare a prevederilor din PNRR de a închide rapid termocentralele pe cărbune, a dat roade. Comisia Europeană a blocat banii din tranșa a doua din PNRR, 3,2 miliarde de euro, și cere insistent aplicarea decarbonizării, adică închiderea rapidă a termocentralelor pe cărbune.
”Ministerul Energiei a pus în conservare termocentralele pe cărbune, deși în PNRR era trecută închiderea lor. În continuare sunt niște schimburi de opinii, pentru că și în interiorul Comisiei Europene sunt puncte de vedere diferite pe această tematică. Avem direcții generale din Comisia Europeană care spun că trebuie să furnizăm în continuare energie Republicii Moldova și nu am avea capacitatea s-o facem dacă am merge pe o închidere totală a termocentralelor pe cărbune, cum este scris în PNRR. Dar Direcția din Comisia Europeană care se ocupă de PNRR-uri nu consideră că obiectivul decarbonizării a fost realizat așa cum scrie în PNRR, chiar dacă există alte puncte de vedere venite de la Comisie. Noi ar fi trebuit să solicităm o modificare a PNRR în acest aspect, dar nu s-a făcut până acum și nici nu am văzut vreo intenție în acest sens”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.
Întârzieri mari la Ministerul Energiei
România beneficiază, și prin PNRR, și prin Fondul de Modernizare, de miliarde de euro pentru a dezvolta noi capacități de producție a energiei electrice. Din păcate, ne spune europarlamentarul Victor Negrescu, durează foarte mult implementarea acelor investiții și nu se suprapun închiderile termocentralelor cu apariția unor noi capacități. ”Marea problemă este că apelurile de proiecte pe zona Ministerului Energiei nu sunt încă realizate pe această componentă din PNRR, de abia au reușit să facă ceva pe Fondul de Modernizare, dar prea puțin. Iar timpul este scurt, până în 2026, când trebuie finalizate proiectele. Sunt niște state care explorează varianta prelungirii termenului limită, dar nu cred că se va reuși ceva”, ne-a precizat Victor Negrescu. Pe de altă parte, o mare piedică în accesarea banilor din PNRR este faptul că planul conceput de Guvernul USR și PNL are mult mai multe ținte, obiective, reforme, decât alte planuri adoptate de alte state membre, în unele cazuri chiar de trei sau patru ori mai multe reforme decât alte planuri, unele obiective nefiind solicitate de Comisia Europeană.
Piedici peste piedici
În afara decarbonizării, Comisia Europeană cere României și adaptarea Legii avertizorilor de integritate, dar și majorarea pedepselor din Codul Rutier și o legislație mai dură în acest domeniu. ”În PNRR s-a menționat că se dorește o legislație a avertizorilor de integritate la un nivel chiar superior Directivei europene și de aceea nu corespunde actuala lege. În ce privește solicitarea de modificare a PNRR, europarlamentarul Victor Negrescu susține că este nevoie de introducerea unei componente pe agricultură, dar mai sunt și alte componente unde sunt dificultăți, fie pentru că nu participă nimeni la licitație, fie pentru că evoluția sectorului respectiv nu mai permite investițiile”, a mai afirmat europarlamentarul Victor Negrescu.