Starețul mănăstirii Frăsinei, părintele Ioanichie, a ”cerut” mutarea la o altă mănăstire

După ce a fost forțat să renunțe la poziția de stareț al mănăstirii Frăsinei, Părintele Ioanichie care este de o viață în slujba lăcașului, a cerut ”mutarea” pentru 1 an de zile la Mănăstirea Surpatele, după cum arată documentul de mai jos, publicat de sursazilei.ro.

Părintele Ioanichie Popescu, duhovnicul de la Frăsinei, din cei 86 de ani de viaţă, „opt ani, cinci luni şi şase zile” i‑a trăit în temniţele comuniste ca „duşman al orânduirii de clasă” împreună cu  Părintele Rafail.

Fostul starețul al mănăstirii Frăsinei, jud Vâlcea – Athosul Românesc – Arhimandritul Ioanichie Popescu, este unul din cei mai mari duhovnici în viață pe care îi are România azi și unul dintre cei mai căutați preoți din sudul țării.

Prin sfaturile sale, dar mai ales pentru rugăciunile sfinției sale, mulţi oameni şi-au schimbat viaţa, s-au vindecat de boli, de cancer, de suferinţe vechi, şi-au găsit liniştea şi calea de urmat.

Sfinția sa era duhovnicul care cobora cel mai des la „biserica de jos” sau biserica femeilor, ca să se roage pentru păcatele celor ce nu pot urca mai sus, la mănăstire, oprite fiind de legătura de blestem a Sfântului Calinic. Biserica din vale a fost închisă și blestemată orice slujire în ea, după opt decenii de existență.
Acest articol oferă transport gratuit pentru persoanele calificate Face mask produse sau cumpărați online și ridicați din magazin astăzi de la Departamentul Medical
Istoric

Lângă piatra de hotar a fost ridicată o biserică, după Al Doilea Război Mondial, care ulterior a fost cunoscută drept „Noul schit Frăsinei”, destinat femeilor cărora le era interzis accesul la mănăstirea seculară.

Sfințirea picturii Bisericii pentru femei sau Bisericii din Vale a fost realizată în deceniul al șaselea al secolului trecut, după aproximativ 20 de ani de la ridicarea lăcașului, de către patriarhul Iustinian Marina și episcopul Iosif Gafton, care au contribuit financiar. De altfel, Frăsinei reprezintă mănăstirea de metanie a celui care a devenit al treilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, de asemenea vâlcean de origine, Iustinian Marina.

Este curios cum nimic nu a tulburat viața monahală, timp de aproximativ opt decenii, până în toamna anului trecut când conducerea Mănăstirii Frăsinei s-a schimbat, iar noii prelați au decis să rupă legătura dintre cele două lăcașuri de cult. În ciuda răzmeriței credincioșilor, protestele s-au dovedit a fi în zadar.

La începutul anului 2023, sub motivația că vrea să întărească blestemul Sfântului Calinic și să protejeze călugării de la Frăsinei, mitropolitul Olteniei Irineu a proferat o nouă afurisenie. Potrivit unui „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de mitropolit și de starețul Mănăstirii Frăsinei, toți preoții, călugării și credincioșii care vor intra în Biserica pentru Femei sunt blestemați.