>
Camera Deputaților a adoptat, în procedură de urgență, un proiect de lege care urmărește să introducă în școală, obligatoriu, o materie numită „Istoria Evreilor. Holocaustul”, informează EduPedu.
Acum, soarta legii se va decide la Senat, cameră decizională. Legea are mari șanse să treacă, dat fiind faptul că printre inițiatori se află liderii PSD, Marcel Ciolacu, UDMR – Kelemen Hunor, președintele Senatului, Anca Dragu dar și actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.
Conform expunerii de motive, însă, inițiatori apar doar doi deputați de la minorități: Ovidiu Ganț și Silviu Vexler.
Legea a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social, care a semnalat că produce un „precedent periculos” prin modificarea planurilor cadru în Parlament.
În sprijinul legii a sărit și Alexandru Muraru, consilier al lui Cîțu și reprezentant special al Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei. Acesta propune elaborarea conținuturilor aferente de către experții Ministerului Educației, în parteneriat cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel”.
Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului” a fost depusă la doar câteva zile după ce, la Malmo (Suedia), pe 13 octombrie, Președinția anunța un angajament al României în cadrul Forumului dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, angajament ce menționa, între alte măsuri: “Revizuim, actualizăm și consolidăm educația privind Holocaustul pentru elevii români”.
În Camera Deputaților, s-au înregistrat 270 de voturi pentru, 8 contra și 25 de abțineri. Majoritatea voturilor „contra” au venit de la AUR, 7, iar celălalt vot a venit de la PNL.
S-au abținut: un deputat de la PSD, 19 de la AUR și 5 de la USR.
Ce ne interesează pe noi de jidani ,?
@ Necula Marius
România este „os de ros”; de-asta este această „bătălie”, pentru a se statornici mai abitir în țara noastră „frații” evrei, că la noi se trăiește bine pe spinarea românilor adormiți cu astfel de istorioare. Interesul este al lor, nicidecum al nostru.
De ce n-or introduce ca materie de studiu, Holocash-ul, ca sa invete si elevii romani cum fac evreii rost de mormane de bani gratis, de la Coloniile lor bananiere, sub pretextul Holocaustului?
HOLOCAUST = 6666
(1×8)+(2×70)+(3×30)+(4×70)+(5×20)+(6×1)+(7X6)+(8×300)+(9×400) = 8+140+90+280+100+6+42+2400+3600 = 6666
Kabbalistic system:
A = 1, B = 2, C = 20, D = 4, E = 5, F = 80,
G = 3, H = 8, I = 10, J = 10, K = 20, L = 30,
M = 40, N = 50, O = 70, P = 80, Q = 100,
R = 200, S = 300, T = 400, U = 6, V = 6,
X = 60, Y = 10, Z = 7.
SHOAH
… si nu prea folosesc vocale…
Asta e forma pe care o numesc „ei”, nu spun „holocaust”.
Cuvantul holocaust are origine ne-iudaica si este (cel putin) ne-potrivit sa fie interpretat cum spuneti cu „tehnica” lor satanista ..
Nota: Greek holokauston, from holos ‘whole’ + kaustos ‘burnt’
Adica „intreg” + „ars”
Evident ca asa ceva nu s-a dovedit, prin urmare nu s-a materializat.
Cine face „interpretarea” a ce spun „ei”, …. ca sint mai multe forme; nu ne-impiedicam de una – asta cu 6666 – la care … „n-am gasit alta rima”, nu-i asa?
SHOAH
„modern Hebrew, literally ‘catastrophe’.”
שואה, also spelled Shoa and Sho’ah
also spelled Ha-Shoah or HaShoah
חורבן אײראָפּע „Destruction of Europe”, is the term for the Holocaust in Yiddish.
==============
„The American historian Walter Laqueur (whose parents were murdered in the Holocaust) has argued that the term „Holocaust” is a „singularly inappropriate” term for the genocide of the Jews as it implies a „burnt offering” to God.[22] Laqueur wrote, „It was not the intention of the Nazis to make a sacrifice of this kind and the position of the Jews was not that of a ritual victim”.
……
„The earliest use of the word holocaust to denote a massacre recorded by the Oxford English Dictionary dates from 1833 when the journalist Leitch Ritchie, describing the wars of Louis VII of France[citation needed], wrote that he „once made a holocaust of thirteen hundred persons in a church”, a massacre by fire of the inhabitants of Vitry-le-François in 1142. As this occurred in a church, it could be seen as a religious offering. The English poet John Milton had used the word to denote a conflagration in his 1671 poem Samson Agonistes, in which the massacre was clearly divinely dedicated.[7] The word gradually developed to mean a massacre thereon, taking on a secular connotation.[8][9]
In the late 19th century, holocaust was used in 1895 by the American newspaper The New York Times to describe the Ottoman massacre of Armenian Christians.”