Serbia şi Kosovo vor relua marţi negocierile la Bruxelles sub egida Uniunii Europene în vederea găsirii unei soluţii la unul din conflictele teritoriale cel mai dificil de rezolvat de pe continent, a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al diplomaţiei UE, transmite AFP, potrivit agerpres.
‘Intenţia principală este de a discuta calea de urmat, pentru că avem un nou partener în Kosovo’, a declarat Peter Stano.
Citește și: Captură-record de cocaină în Malta
Reuniunea va fi prima după victoria istorică în Kosovo a lui Albin Kurti în alegerile legislative din februarie.
Noul prim-ministru, membru al mişcării reformiste de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat la o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate după mai bine de două decenii de la separarea lor prin război. Ultima întâlnire între liderii lor datează din iulie 2020, în videoconferinţă.
Belgradul refuză să recunoască independenţa proclamată de fosta sa provincie în 2008, după aproape 10 ani de la conflictul încheiat după ce bombardamentele NATO au constrâns forţele sârbe să se retragă.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au făcut presiuni asupra celor două părţi pentru a relua discuţiile după schimbarea conducerii în Kosovo.
Însă dialogul purtat de un deceniu sub egida UE bate pasul pe loc.
Discuţiile vizează normalizarea relaţiilor după conflictul care a făcut 13.000 de morţi, în majoritate albanezi.
‘Aşteptăm de la cele două ţări să continue să se angajeze în acest dialog, să pună în aplicare toate acordurile trecute şi să dea dovadă de voinţa şi de disponibilitatea necesare pentru a găsi un compromis spre a ajunge la un acord final şi global privind normalizarea relaţiilor’, a subliniat Peter Stano.
Citește și: Schimbările climatice, pandemia, China şi comerţul sunt incluse în summitul UE-SUA
Atât Serbia, cât şi Kosovo aspiră să adere la Uniunea Europeană.
Independenţa Kosovo a fost recunoscută de peste 100 de state, inclusiv de SUA, care au păstrat acolo o puternică influenţă după ce au condus intervenţia NATO.
Serbia consideră în continuare Kosovo drept provincia sa sudică, iar Rusia şi China, aliate ale Belgradului, blochează aderarea deplină a Kosovo la Organizaţia Naţiunilor Unite şi la agenţiile acesteia.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.