Decizia Consiliul Național al Audiovizualului de a închide Realitatea Plus continuă să provoace reacții dure, mai ales după declarațiile atribuite lui Mircea Toma, care ar fi invocat orientarea „suveranistă” a postului ca problemă. Link către ședința în care Mircea Toma își explică votul este AICI.
Aici apare ruptura majoră de percepție.
Oficial, decizia CNA este fundamentată pe neplata a zeci de amenzi, în valoare de peste 600.000 de lei, și pe prevederi clare din legea audiovizualului. Neoficial însă, discuția este mutată în zona editorială – orientare, mesaj, poziționare politică.
Iar asta schimbă complet cadrul dezbaterii.
Pentru că, într-o democrație, orientarea editorială nu este, în sine, o încălcare a legii. Presa poate avea poziții asumate, poate susține sau critica curente politice, fără ca acest lucru să devină motiv de sancțiune administrativă extremă.
Exemplele sunt evidente în alte spații media consolidate. În Statele Unite, televiziuni și publicații își asumă deschis orientări pro sau anti față de partide, fără ca autoritățile să intervină prin sancțiuni de tipul retragerii licenței.
De aici și întrebarea care planează asupra întregului caz: unde se termină aplicarea legii și unde începe interpretarea ei?
Dacă argumentul real devine orientarea editorială, atunci problema nu mai este una tehnică, ci una de principiu. Iar orice astfel de precedent riscă să deschidă o zonă periculoasă pentru libertatea presei.
Astăzi, Curtea de Apel București a decis suspendarea deciziei CNA de retragere a licenței de emisie a televiziunii Realitatea Plus.
