În timp ce în România se dă bătălia finală pentru distrugerea ultimelor capacități de producție pe cărbune, Germania a dat drumul la termocentrale, ajungându-se ca peste 34% din energie să provină din cărbune. Intensitatea carbonului din această țară a depășit nivelul Poloniei, unde mai mult de jumătate din energie este produsă pe cărbune. În același timp, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, producția de energie pe gaze a scăzut dramatic în aproape toate țările europene, fapt care ar trebui să tragă un semnal de alarmă și autorităților de la București.
România nu reușește în niciun fel să se replieze în fața tăvălugului care se va numi criza crizelor. Haosul creat de conflictul din Orientul Mijlociu, care se acutizează pe zi ce trece, anunță probleme fără precedent în sectorul energetic, cu implicații economice și sociale extrem de grave.
Fără să ceară permisiune de la Comisia Europeană, Germania și-a turat la maximum termocentralele pe cărbune, ajungând, în 18 și 19 martie, să acopere peste 30% din producția de energie din această sursă. Mai mult, în 19 martie intensitatea carbonului în Germania ajunsese la 551 g CO2/kWh, peste Polonia, care avea 549 g CO2/kWh. Majorări ale producției pe cărbune s-au înregistrat și în Polonia, care acoperă peste 52% din producția de energie, Cehia, cu peste 31% și Bulgaria cu peste 20%. Și asta în timp ce România a ajuns să mai acopere, în medie, doar 10-11% din cărbune.
S-a închis robinetul gazelor
Producția de energie pe gaze s-a redus drastic, zilele acestea, în aproape toate statele UE, semn că ”robinetul” s-a închis.
Germania mai producea pe gaze doar 15% din energie, România, 10%, Polonia, circa 8%, iar Cehia și Bulgaria, în jur de 7%. În România, la orele de vârf, 20% din energie se importă din Bulgaria, iar exporturile semnificative se fac către Republica Moldova și Ucraina. În fapt, Republica Moldova importă aproape 75% din energie din România și exportă 47% din aceasta în Ucraina.
Scade producția
În perioada 1.I-31.I.2026, producţia internă de energie în România a însumat 1.407,8 mii tep, în scădere cu 26,2 mii tone echivalent petrol (-1,8%) faţă de perioada 1.I-31.I.2025, iar importul a fost de 1.374,9 mii tep, în creștere cu 79,4 mii tep (+6,1%), potrivit INS.
Închiderea termocentralelor pe cărbune, de la 1 aprilie 2026 și de la 1 august 2026 va produce un dezechilibru major în sistemul energetic, având în vedere și obligațiile asumate de cei aflați la conducerea țării de a sprijini Republica Moldova și Ucraina. Mai mult, din 10 mai, unitatea 1 de la Cernavodă intră în mentenanță până în luna iulie, deși nu se știe dacă va mai reveni în sistem, dat fiind că anul acesta va intra în modernizare și reabilitare, lucrări care vor dura cel puțin 3 ani. Cei 700 MW lipsă din sistem ar putea fi înlocuiți de centrala pe gaze de la Mintia, deși nu se știe încă dacă va porni în acest an. Pe de altă parte, prețul gazelor, dar și al certificatelor CO2 ar putea să determine o funcționare parțială a centralei de la Mintia.
Încă 10 ani
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că, în următorii 10 ani, România aproape îşi va tripla capacităţile de producţie a energiei nucleare. Desigur că acesta se referea la construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care bate și acum pasul pe loc, în condițiile în care finalizarea lor a fost anunțată pentru 2030 și 2031. Desigur, Bogdan Ivan a luat în calcul și reactoarele modulare de la Doicești, care au șanse zero să se producă vreodată. Lansarea termenului de 10 ani spune însă totul, și anume că, până în acest moment, nu s-a mișcat nimic. Dovadă că lucrurile stau foarte prost este și recenta declarație a directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, potrivit căreia România trebuie să accelereze procedurile administrative pentru proiectele nucleare aflate în derulare și să trateze schemele de sprijin drept investiții strategice, nu simple subvenții.
