Strategia națională pentru conservarea biodiversității, elaborată de Ministerul Mediului, confirmă, de fapt, implementarea politicii UE de dezafectare și demolare a barajelor. Potrivit documentului, România s-a obligat să aibă 1.000 de km de râuri fără bariere artificiale. În acest sens, ministerul anunță o inventariere a barajelor și o eliminare a celor care pot fi înlăturate, în condițiile în care fiecare amenajare hidrotehnică are un rol bine definit în prevenirea inundațiilor, alimentarea cu apă a localităților și în producția de energie.
România a decis să implementeze Strategia UE privind biodiversitatea, în care se prevede readucerea la curgere liberă a 25.000 de kilometri de râuri. Deocamdată, statul român, prin Ministerul Mediului, în Strategia națională pentru conservarea biodiversității, a anunțat că va realiza 1.000 de km râuri fără bariere artificiale.
”Obiectivul este refacerea conectivității ecologice, în special în ecosistemele acvatice și riverane, unde fragmentarea cauzată de bariere artificiale afectează procesele naturale, migrația speciilor și funcționarea zonelor inundabile. În acest context, restaurarea conectivității pe aproximativ 1.000 km de râuri până în 2030, prin inventarierea barierelor, eliminarea celor care pot fi înlăturate și refacerea funcțiilor naturale ale luncilor și zonelor inundabile, constituie o prioritate strategică cu beneficii multiple pentru biodiversitate, apă, adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului la inundații”, se arată în Strategia elaborată de Ministerul Mediului.
Biodiversitatea, ”deranjată” de amenajările hidrotehnice
Biodiversitatea se confruntă cu un ansamblu complex de presiuni și amenințări generate, în principal, de activitățile antropice, ale căror efecte se manifestă asupra ecosistemelor, habitatelor și speciilor de interes conservative, potrivit Strategiei.
Astfel, modificarea regimului hidrologic prin captări de apă, desecări, îndiguiri, baraje și alte amenajări hidrotehnice conduce la degradarea zonelor umede, a cursurilor de apă și a habitatelor dependente de dinamica naturală a apei, susține Ministerul Mediului. Totodată, silvicultura, în special prin exploatarea forestieră neadaptată, tăierile fără asigurarea regenerării naturale, extragerea lemnului mort și modificarea structurii arboretelor, ar afecta habitatele forestiere și speciile dependente de acestea, reducând complexitatea structurală și funcțională a ecosistemelor.
Mai ușor cu agricultura
În opinia Ministerului Mediului, agricultura reprezintă principala sursă de presiune asupra biodiversității, prin intensificarea practicilor agricole, conversia terenurilor, pășunatul intensiv sau abandonarea utilizărilor tradiționale. Aceste procese ar conduce la degradarea habitatelor semi-naturale, reducerea diversității floristice și faunistice, pierderea elementelor de peisaj cu rol ecologic și fragmentarea habitatelor. ”Urbanizarea și dezvoltarea infrastructurii generează presiuni semnificative prin extinderea intravilanului, schimbarea utilizării/acoperirii terenurilor, dezvoltarea rezidențială, industrială și turistică, precum și prin gestionarea deficitară a deșeurilor. Aceste activități determină pierderea directă a habitatelor, creșterea fragmentării peisajului și intensificarea poluării locale”, se precizează în Strategie.
Fără exploatarea resurselor
Pe de altă parte, la capitolul amenințări asupra biodiversității sunt trecute și transporturile și infrastructura asociată, care ar contribui la fragmentarea teritoriului și la apariția unor bariere ecologice majore, cu efecte asupra mobilității speciilor, conectivității habitatelor și creșterii mortalității faunistice, fiind însoțite de poluare fonică, luminoasă și atmosferică. De asemenea, exploatarea resurselor naturale (minerale, hidrocarburi, resurse biologice) ar produce impacturi locale și regionale prin modificări fizice ale mediului, poluare, perturbarea habitatelor și reducerea populațiilor unor specii, inclusiv prin vânătoare, pescuit și braconaj.
Sistemul bancar de stat și emisiunea suverană a masei monetare a unei națiuni, bazată pe independența etnică este singura cale către armonie, pace și prosperitate pentru fiecare țară și națiune de pe pământ, pentru ieșirea din matrixul războaielor inutile și a ciclurilor nesfârșite de rambursari de datorii și dobânzi bancherilor, sărăcirea și robia umanitatii prin sistemul cu camată al bancherilor. Ro exit, ieșirea din NATO, desființarea băncilor private ale bancherilor: FMI, Federal Rezerve, City of London, Wall Street.
Cine poate spune cum a căzut Țara asta așa de jos și așa de rău?! Au mai fost neamuri ticăloase, stnste și războinice în Istorie, dar ca soarta noastră, parcă nimeni….
Doamne, Doamne, știm că suntem ticăloși și nemernici, dar parcă ne-Ai aplicat pedeapsa bizantină cu *N-am găsit altul(alțiii) mai rău(răi)…*
Ne topim ca țară dinaintea Ta….
A cazut pentru că de fiecare dată au fost aleși niste nemernici sa ne conducă. Oamenii au fost manipulați ușor și nici acum nu se trezesc. Ar face exact la fel la următoarele alegeri. Parcă au un val de prostie peste creier.
Nu mai beti posirca asta cu alegeri libere si corecte….Nicaieri si niciodata n-au fost asa.
vor sa distrunga Romania ..acesti satanisti de la Bruxelles ..ultima optiune este ..sa le venim de hac .. .nu cu forța ci cu disprețul si cu impotrivirea totala ..spunem nu dictaturi globaliste digitale ..
Cu cat ii eliminam mai repede in urma unei Revolutii purificatoare, cu atat va fi mai bine pt noi, caci daunele ireparabile produse de catre bestiile dambovitene la adresa tarii si a romanilor pot fi stopate!
astia sant tradatori si vanzatori de tara,niste gunoaie