Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a acordat un interviu publicației Cotidianul, în care a vorbit despre decizia parlamentarilor AUR de a nu participa la votul privind solicitarea Statelor Unite, despre modul în care a fost gestionat documentul transmis Parlamentului, dar și despre poziția partidului în relația cu SUA, NATO și politica externă a României.
Dan Dungaciu a explicat că AUR nu a participat la votul din Parlament din motive procedurale și de fond.
„Mai precis, scoaterea cartelelor, că nici abținere nu a fost. Scoaterea cartelelor, deci practic nu am votat. AUR nu a votat, nu că s-a abținut, pur și simplu nu a votat. Și nu a votat din două motive foarte serioase. Primul, care ținea de procedură sau de claritate. Al doilea, de substanța acestui demers. Ce s-a întâmplat pe fond? O solicitare din partea Statelor Unite. Autoritățile se pare că au luat la cunoștință cu multă vreme înainte de ea, pentru că nivelul de alertă – să vă dau un singur exemplu – alertă teroristă, conform Serviciului Român de Informații, nu a fost ridicat ieri la ora 14:15, deci înainte de votul din Parlament. Nu era foarte clar de ce ar fi trebuit sau nu să se facă acest lucru, dacă nivelul de alertă teroristă nu trebuia să fie ridicat”, a spus acesta.
Prim-vicepreședintele AUR a susținut că parlamentarii nu au avut timp suficient pentru a analiza documentul transmis de CSAT.
„Deci, dincolo de asta, a venit un document pe care parlamentarii nu l-au citit. Am invocat, conform legislației din România, legea 291 din 2007, și lucrul ăsta este foarte important să-l înțelegem, lege care privește staționarea și intrarea forțelor străine pe teritoriul României sau pe anumite părți ale teritoriului național. Despre acestea, președintele României informează Parlamentul despre această decizie în termen de 5 zile de la luarea acestei decizii. Deci președintele informează Parlamentul. În situația în care activitățile prevăzute de această mișcare de trupe nu se execută pe baza prevederilor unor tratate internaționale sau acorduri la care România este parte, președintele României solicită încuviințarea Parlamentului. Prin urmare, președintele României a solicitat încuviințarea Parlamentului pentru că ceea ce se solicita era dincolo de acordurile și tratatele semnate de România, inclusiv legea din 268/2006, care a ratificat acordul între România și Statele Unite, celebrul parteneriat strategic decis în 2005. Deci am ieșit imediat din cadrul acestui parteneriat strategic. Ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare. Dacă am ieșit din cadrul parteneriatului strategic, deci s-a întâmplat și altceva, cel mai important este să aflăm ce s-a întâmplat și despre ce este vorba”, a explicat el.
Dungaciu a adăugat că doar o mică parte dintre parlamentari au apucat să consulte documentul înainte de vot.
„M-am uitat un pic pe evoluțiile din instituțiile românești. Am profitat de faptul că, având parlamentari, am putut stabili o celulă de criză să vedem exact cum circulă hârtiile și ce s-a întâmplat. La ora încheierii, ora 13, încheierea ședinței CSAT, care a fost o ședință de 3 ore totuși, nota bene, s-au discutat niște lucruri acolo, pentru că 3 ore este un timp destul de îndelungat. Pe la ora 12, am presupus noi, pleacă cu poliția militară decizia CSAT, secretă, pentru ca parlamentarii să fie informați. Decizia ajunge pe la comisii și membrii Parlamentului se duc la comisii să citească documentul secret, ca să se dumirească despre ce este vorba. Asta s-a întâmplat la 14–14:30. Votul urma să fie la ora 17”, a precizat acesta.
„În momentul votului, și vă spun asta cu certitudine, 40 de parlamentari citiseră documentul. 40 de parlamentari. Mulți dintre ei votau online, mulți dintre ei habar nu aveau despre ce se discuta”, a spus el.
Referindu-se la relația cu Statele Unite și la interpretarea sloganului MAGA, Dan Dungaciu a afirmat:
„Traducerea expresiei faimoase «Make America Great Again» în limba română este «Să facem România măreață din nou!». Asta este traducerea politică a acestui slogan. «America First approach» se traduce în limba română în politici care pun România pe primul loc. Suveranismul nu este o chestiune de copiere. Suveranismul este intrarea, dacă vreți, într-un același spirit politic, dar pe ecuația locală. Pentru noi, cel mai important lucru din lume este securitatea României și a românilor și lucrurile acestea trebuie verificate. Pentru America, cel mai important lucru din lume este securitatea Americii și a americanilor. Acest lucru nu se discută”, a spus acesta.
„Deci noi nu discutăm, noi nu am fost votați – așa cum nici domnul Donald Trump nu a fost votat să facă România măreață din nou – nici noi nu am fost votați și nu avem 40% din România în spate ca să facem alte state mai mărețe și mai sigure. Noi am fost votați, respectiv sprijiniți, pentru ca România și românii să fie pe primul loc. Și cred că lucrurile acestea sunt foarte limpezi”, a explicat el.
Prim-vicepreședintele AUR a mai afirmat că, înainte de a lua o decizie de securitate, trebuie purtată o discuție și o negociere.
„Deci nu se pune problema că s-a schimbat ceva din punctul acesta de vedere. Se pune doar problema că, atunci când este vorba de o problemă de securitate, inclusiv cine solicită această problemă de securitate, trebuie să existe o discuție. Și, în faza a doua, se poate trece la nivelul de negociere”, a spus acesta.
El a subliniat că România ar trebui să urmărească avantaje concrete în astfel de negocieri.
„În România nu s-a discutat, nu s-a clarificat, lumea nu știe despre ce este vorba și nici măcar nu s-a pus problema unei negocieri, în termeni, de pildă, de întoarcere a acelor soldați americani care au plecat din România. Vă reamintesc că din Polonia nu a plecat niciun soldat american. Dacă ai o asemenea situație de securitate, în primul rând o discuție: dacă crește sau nu crește, dacă sporește sau nu sporește securitatea României și a românilor. Și, în al doilea rând, începi să discuți ce avantaje poate obține România într-o asemenea negociere”, a explicat el.
În ceea ce privește documentul prezentat Parlamentului, Dungaciu a afirmat că există neclarități între textul documentului și mesajele publice.
„Nu știm cine este informat și cine este dezinformat. Domnul Nicușor Dan, în adresarea publică, nu a menționat, în niciun caz, toate prevederile din acest document secret primit de către Parlament. Și aici începe problema. Cine a văzut acest document și l-a comparat cu mesajul public al președintelui Nicușor Dan a constatat că există diferențe. Inclusiv pasaje ambigue care, zic și eu, ar sugera – și asta nu a spus-o președintele României – că, dacă există vreo necesitate, inclusiv de ordin militar, care nu poate fi acoperită de ceea ce există în statul gazdă, speță România, Statele Unite vor completa și vor aduce acele tipuri de echipamente. Despre aceste tipuri de echipamente potențiale nu s-a spus nimic”, a spus acesta.
El a avertizat că aceste aspecte ar trebui clarificate pentru a evita confuziile în rândul populației.
„Lucrurile acestea trebuie clarificate, tocmai ca lucrurile pe care le-ați spus dumneavoastră – că este vorba de o chestiune defensivă, că nu implică România într-un război – să fie întru totul corecte. Din păcate, la explicațiile oficiale pe care le avem în acest moment și uitându-ne pe documente, lucrurile nu stau așa. Aici este, de fapt, marele semn de întrebare”, a explicat el.
„Ce se va întâmpla după războiul din Iran, care se va încheia într-o formă sau alta, cu toate resentimentele, rețelele de proxy și terorismul pe care Iranul le-a cultivat multă vreme? Vor ajunge prin Europa, se vor gândi unii și alții – poate fără nicio protecție, poate un soi de «ronin» foarte supărat pe Occident – să atace ținte sau obiective din România? S-a făcut o evaluare a gradului de amenințare teroristă a României? Noi nu știm despre această evaluare”, a spus acesta.
Dungaciu a insistat că transparența ar reduce riscul de dezinformare.
„Deci toate lucrurile acestea trebuie clarificate. Nu poți să pornești de la ipoteza că oamenii sunt în eroare completă din moment ce noi nu avem toate cărțile pe masă. Cea mai bună soluție, ca să nu mai apară dezinformările pe care dumneavoastră le-ați invocat, este să punem cărțile pe masă și să discutăm serios, măcar o zi, despre această solicitare în Parlamentul României”, a spus el.
„Problema majoră este – știm cu toții – că aceste echipamente militare de alimentare nu zboară singure, ci sunt însoțite de avioane care sunt, practic, bombe enorme pline de kerosen și care nu pot fi lăsate la voia întâmplării. Deci este evident că va fi implicat și un asemenea tip de muniție”, a adăugat acesta.
El a mai afirmat că lipsa dezbaterii publice poate genera confuzie și neîncredere.
„Nu s-a discutat absolut deloc. Oamenii aceia au participat la vot fără să știe despre ce votează și ce se discută, iar acum ni se spune că trebuie să luptăm împotriva dezinformării. Apelul nostru este pentru informare, ca să știm ce este dezinformare. Când nu ai informare, orice se poate transforma în dezinformare”, a spus el.
Prim-vicepreședintele AUR a declarat că partidul nu a fost consultat înainte de votul din Parlament.
„În mod normal, când se întâmplă o asemenea chestiune care implică securitatea statului român, în momentul în care există atâtea conflicte mai aproape sau mai departe de România, orice clasă politică lucidă vorbește cu liderii opoziției care au în spate patru milioane de români. Niciun oficial al României, de nicio culoare politică, nu a dat nici măcar un telefon, nu a solicitat nici măcar un punct de vedere, nu a încercat să clarifice și să discute cu opoziția nimic despre această speță”, a spus acesta.
„Eu vă amintesc: nici la nivelul acesta nu a existat nicio întâlnire cu proaspătul ambasador american, apropo de această speță. Pentru că, din câte am înțeles noi, întâlniri cu alți lideri politici au existat din partea ambasadorului Statelor Unite. Nu a fost cazul cu partidul AUR”, a adăugat el.
Dungaciu a criticat și modul în care, în opinia sa, este gestionată politica externă a României.
„Am vorbit acolo despre politica de «chelner» pe care România a avut-o decenii la rând în materie de politică externă. Chelnerul întreabă: «Cu ce vă pot fi de folos? Ce pot să fac pentru dumneavoastră?» Politica de chelner a României, în materie de politică externă, după părerea mea – și aceasta este o asumare politică indiscutabilă pe care o fac – a fost marca politicii externe a României”, a spus acesta.
„România nu a negociat niciodată nimic, România a fost mereu ultima la rând, România nu a avut nicio solicitare. De aceea România este atât de irelevantă în politica externă”, a explicat el.
„În America există o expresie celebră: «nu există prânz gratis». Americanii sunt învățați de mici să negocieze. Pentru că aceasta este formula lor de existență”, a spus Dungaciu.
El a adăugat că România ar trebui să urmărească avantaje concrete în parteneriatele externe.
„Deci relația cu America este cea mai importantă în termeni de securitate. Ea trebuie însă pusă plecând de la două premise: sporirea securității României și a românilor și, în al doilea rând, avantaje – nu neapărat reciproce, pentru că nu ai niciodată puterea de negociere a americanilor –, dar avantaje pentru securitatea României, pentru industria de apărare și pentru domeniile adiacente”, a spus acesta.
În final, Dan Dungaciu a respins ideea că suveranismul ar însemna izolaționism.
„Suveranismul nu înseamnă izolaționism. Suveranismul înseamnă deschidere, dar fără pierderea controlului. Suveranismul înseamnă că ești într-o relație cu alții, dar ceea ce contează în acea relație este interesul tău”, a conchis acesta.
