Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a acordat azi un interviu-fluviu SpotMedia, în care, vorbind despre anularea alegerilor în 6 decembrie 2024, aruncă o bombă de proporții care ar putea răsturna masa, cum se spune în limbaj colocvial. Mai precis, ea spune că judecătorii CCR au început să delibereze asupra anulării alegerilor încă din ziua de 4 decembrie, cînd a avut loc desecretizarea documentelor din CSAT. Cum ar fi fost posibil așa ceva?
Dialog SpotMedia – Simina Tănăsescu:
– Cred că ați avut mai puțin de o săptămînă pentru luarea unei decizii…
– Da. Dar hotărîrea aceea spune destul de clar motivele pentru care alegerile au fost anulate. A fost vorba de încălcarea unor drepturi fundamentale ale alegătorilor, ale competitorilor electorali și de încălcarea unor reguli referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei argumente suficient de puternice care să justifice hotărîrea luată.
– Deci nu au existat probleme la deliberarea de atunci?
– Discuții ample există, desigur, iar cu privire la o astfel de decizie, fără îndoială, au existat discuții.
– Cît a durat deliberarea?
– Cred că este un element, de fapt, foarte cunoscut. Declasificarea unor documente a avut loc într-o zi de miercuri (4 decembrie 2024), iar hotărîrea Curții a fost luată într-o zi de vineri (6 decembrie 2024).
– În cele 48 de ore ați stat numai într-o ședință de deliberare?
– Nu, n-am locuit în sediul Curții. Dar deliberarea a fost una fără îndoială vie. N-am acum în minte exact să vă dau numărul de ore, dar a fost o discuție foarte aplicată; a vizat aspectele acestea de natură juridică pe care ne-am și fundamentat hotărîrea.
Să amintim pe scurt faptele.
Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis anunță desecretizarea rapoartelor prezentate în CSAT de către serviciile secrete.
Pe 5 decembrie apar 4 sesizări la CCR prin care se cere invalidarea alegerilor, din partea siteului Cursdeguvernare.ro, a candidatului Chris Terheș, a ONG-lui Declic și a lui Remus Ștefureac.
În aceeași seară, Curtea Constituțională a anunțat că cele patru sesizări mai pot fi examinate doar după alegeri, în cadrul procesului de validare a rezultatului turului al doilea. Într-un comunicat, Curtea a precizat că în acea etapă a procesului electoral, poate examina doar contestații formulate de cei doi candidați rămași în competiția prezidențială.
Pe 6 decembrie, la orele 10,00, CCR se reunește brusc într-o așa numită reuniune informală în care judecătorii Curţii să analizeze dacă vor dezbate într-o şedinţă oficială cererile depuse privind anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale.
„Avînd în vedere solicitările reprezentanţilor mass-media cu privire la primirea unor petiţii şi cereri referitoare la derularea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, Curtea Constituţională precizează că acestea au fost înregistrate şi urmează să fie examinate conform prevederilor constituţionale şi legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor”, se preciza într-un comunicat al CCR transmis Agerpres, contrazicînd poziția anunțată în seara precedentă.
Altfel spus, la acel moment era incertă vreo pronunțare a judecătorilor pe cererea de anulare a alegerilor, dar ea devenise posibilă, teoretic.
Pe 6 decembrie, ședința informală devine una oficială și, la vreo două ceasuri după prînz, CCR anunță anularea alegerilor, cu unanimitatea judecătorilor. S-a ajuns la asta în baza unei autosesizări a Curții, în urma ședinței informale, autosesizare care nu este prevăzută în nicio lege.
În mod normal, judecătorii au avut la dispoziție vreo 4-5 ore de deliberări, din moment ce la orele 10 încă nu erau deciși dacă se pronunță sau nu, iar la 14 deja făceau anunțul.
Astăzi, Simina Tănăsescu, întrebată cît au durat deliberările, vorbește despre intervalul dintre data de 4 decembrie, cînd s-au desecretizat documentele și 6 decembrie. Cînd reporterul întreabă dacă ”în cele 48 de ore ați stat numai într-o ședință de deliberare?”, Tănăsescu nu infirmă durata, ci doar specifică faptul că nu s-a stat non-stop în sediul Curții în acel interval.
Marea întrebare: de ce ar fi început judecătorii CCR deliberări pe anularea alegerilor încă din 4 decembrie, cînd încă nici nu apăruseră niște contestații care, oricum, nu puteau fi luate în seamă? Se plictiseau la slujbă ori acasă?
Dezvăluirea-bombă a Siminei Tănăsescu e o scăpare de proporții, sau furnizarea intenționată a unei informații care ar putea relansa scandalul anulării alegerilor? (Bogdan Tiberiu Iacob)
ACTUALIZARE: Călin Georgescu – 23 februarie, declarații la controlul judiciar:
”Pentru milioane de români, cărora li s-a furat libertatea, democraţia şi prosperitatea, eu cer, în numele lor, desecretizarea şedinţei CSAT şi a întâlnirii informale a Curţii Constituţionale, dinainte de anularea alegerilor din 6 decembrie 2024”.
Simina Tănăsescu – 9 martie, SpotMedia:
”Deliberarea este ședința în care toți cei nouă judecători discută dosarul. Secretul deliberărilor e important atât la Curtea Constituțională, cât și la instanțele obișnuite. Fiecare membru poate aduce argumente, într-un mediu colegial, cu privire la dosarul respectiv (în favoarea sau defavoarea unei soluții). Unde sunt doi juriști, sunt trei păreri, așa se spune. Orice jurist va putea prezenta argumente pro și contra, pe care le va analiza cu atenție. Deliberările se țin în secret, tocmai pentru ca fiecare să se simtă liber să-și spună opinia complet. La final se ajunge la rezultatul care devine public. Deliberările rămân secrete, dar rezultatul este mereu public – aceea e decizia”.
Acum înțelegeți de ce a ieșit azi șefa CCR la interviu, încălcînd cutumele care impun judecătorilor să nu aibă reacții în presă? Pentru că Georgescu a pus punctul pe I: nu stenogramele din ședința CSAT ar putea lămuri cu adevărat anularea alegerilor. Ci stenogramele din ședința deliberării CCR. Cineva acolo sus s-a speriat rău de frontul deschis de Georgescu și au scos-o azi pe Tănăsescu să explice de ce acele deliberări trebuie ținute la secret!
