Pentru cei care nu îl cunosc, acesta este președintele impus acestei țări. Eu nu l-am votat și probabil mulți dintre voi nu. Am tot urmărit ce face, cum face și când face câte ceva, iar din tot ceea ce am văzut mi-am format câteva concluzii personale.
Omul are, în opinia mea, grave probleme de comportament, chiar probleme psihice. Și acum, după ce s-a întors din SUA, stă retras în Palatul Cotroceni. Pare un lider distant, care evită contactul direct cu oamenii. Încă de când a scris pe o hârtie că nu va crește TVA-ul, am avut un dubiu serios că înțelege exact limitele funcției și realitatea mecanismelor statului, pentru că astfel de decizii nu depind doar de voința unui singur om.
Cu toate acestea, a părut dispus să promită orice pentru a ajunge președinte, susținut de structuri și influențe pe care mulți le intuiesc, dar puțini le discută deschis.
Dacă îl urmăriți atent, veți observa că nu vorbește cu oamenii pe stradă, nu dă mâna cu ei și nu interacționează în mod natural cu cetățenii. Când apare în public, este imediat înconjurat de agenți SPP, într-un mod care îl izolează complet de realitate la fel cum s-a întâmplat la hora unirii de la Iași.
Nu a fost văzut mergând prin orașe, pe jos, printre oameni, pentru a vedea cu ochii lui problemele reale. Face exact ceea ce făcea și când era primar: stă departe de oameni, de parcă ar trăi într-o altă lume, separată de cea a cetățenilor obișnuiți.
De fiecare dată când discută cu presa, o face rigid, de la pupitru, sprijinindu-se cu ambele mâini, ca și cum ar avea nevoie permanent de stabilitate. Când jurnaliștii îi pun întrebări incomode, evită răspunsurile directe, își balansează capul, privește în jos și schimbă subiectul. Lasă impresia unui om pierdut, nesigur și incapabil să gestioneze presiunea funcției pe care o ocupă.
Mulți influenceri, plătiți cu bani grei, l-au susținut la început, promovându-l constant și construind în jurul lui o imagine favorabilă. Dar, pe măsură ce susținerea a dispărut, aceiași oameni au început să se distanțeze, realizând probabil că au susținut un om care nu confirmă așteptările și care le afectează propria credibilitate. Și, oricum, și banii oferiți se terminau.
Dacă priviți imaginile de la învestire și cele recente, veți observa un om schimbat: vizibil obosit, cu cearcăne adânci, încărunțit, semn că presiunea funcției îl afectează profund. Singurele locuri unde pare mai relaxat sunt în vizitele externe, în special în Republica Moldova sau Ucraina. În rest, în propria țară, nu pare prezent. Nu vizitează orașe, nu merge printre oameni, nu discută direct cu cetățenii, deși spune că îi respectă.
Nu există transparență reală în multe aspecte importante: nu sunt prezentate clar informații despre finanțări, nu sunt explicate deciziile majore și nu există dialog deschis cu cetățenii despre problemele grave ale țării. Toate acestea creează o ruptură între conducător și popor.
De fiecare dată când pleacă în străinătate, pare nesigur, dezorientat, ca și cum ar avea nevoie permanent de cineva care să îl ghideze. Modul în care comunică, felul în care se prezintă și contradicțiile din declarațiile sale ridică semne de întrebare pentru mulți oameni.
Este doar o parte din radiografia unui om ajuns la Cotroceni. Cei care au avut încredere în el încep acum să vadă realitatea și să simtă dezamăgirea. Mulți au crezut într-o imagine, nu într-o realitate. Lipsa de comunicare, distanța față de cetățeni și evitarea responsabilității nu fac decât să adâncească această dezamăgire.
El, după un an, nu știe ce birou are la Cotroceni, pentru că un ofițer SPP apasă pe un buton și liftul îl duce direct la birou. Umblă peste tot cu un palton vechi și murdar. Când oamenii la Iași au strigat la el și i-au pus întrebări, s-a răstit la ei și le-a spus să nu îl agaseze.
Realitatea tristă este că avem astăzi, în opinia multora, un președinte perceput ca fiind slab, distant și rupt de realitate. Toate aceste observații se bazează pe ceea ce s-a văzut în ultimul an și patru luni: aparițiile publice, declarațiile și modul în care își exercită funcția.
Muc cel tânăr trăiește în lumea lui, una bolnavă, unde neagă mereu realitățile. Pentru el, greutățile cetățenilor care l-au ales sunt derizorii, însă când e vorba de cineva de departe, imediat se oferă. Cum e cu moldovenii, ucrainenii și mai nou palestinienii. Sunt medici care ar putea descrie mai bine ca mine de ce sindrom suferă. Pentru că problemele lui se vor adânci în următorii 4 ani, mai mult, și îl vom vedea și mai mult clacând în derizoriu.
Iar pentru o țară întreagă, acest lucru nu este doar o dezamăgire, ci și un motiv real de îngrijorare pentru viitor. Omul are, sigur, grave probleme psihice, greu de menținut pe linia de plutire, și probabil că cei care îl țin în funcție fac tot posibilul să se vadă cât mai puțin din realitate. Nu are decența și minimul curaj să iasă în stradă lângă profesori să-i asculte pe profesorii care l-au susținut și votat și pe care spune că îi respectă.
O să repet: nu avem încă lista donatorilor, sau desecretizarea ședinței CSAT în care s-a decis anularea voturilor. Omul trăiește într-o carapace a lui și îi este frică maxim să se atingă cu realitatea.
Am scris acest text fix în două minute, atât cât i-a trebuit și lui să stea de vorbă în SUA cu multe, cu foarte multe personalități politice. Așa că mi-am pus și șapca sub fund… că, vorba aia, nu aveam masă în față.
Mai este una dintre cele mai recente fotografii în care se vede exact fața lui de om obosit și bolnav.
PS. De ce i-au donat românii mulți bani lui „Mucușor”, fără să îl cunoască? Sume mari au fost donate – au fost presați sau le-a spus cineva că este bine să doneze sume mari din banii lor personali?
Cine a avut interesul să avem un președinte „păpușă”, care să conducă această țară cum vor ei, într-o perioadă de război la graniță?
De ce nu are nimeni acces la listele suplimentare unde au votat 3 milioane la președinție?
De ce nu i-a făcut nimeni și nu a cerut nimeni un control medical complex, inclusiv de sănătate psihiatrică și psihologică?
De ce STS face mereu numărătoarea și transmite rezultatele și nu se folosește un serviciu independent, ca să fie eliminate suspiciunile?
De ce nu există o anchetă clară pentru ce s-a întâmplat în ședința CSAT? A avut Iohannis vreun merit în anularea alegerilor? Este sau nu este un dosar fabricat pentru Georgescu?
Tatar Danil
