Ministerul Afacerilor Interne (MAI) continuă să monitorizeze spațiul media și social media pentru a identifica și combate informațiile considerate false sau dezinformatoare despre cărțile electronice de identitate (CEI) cu cip, în scopul accelerării adopției acestora.
Recent, un material de presă a arătat cât de ușor poate fi controlată o persoană prin intermediul noilor buletine.
Conform unei licitații din 2025 în valoare de aproximativ 2,29 milioane de lei, MAI a achiziționat un sistem de tip „Media Intelligence” destinat monitorizării în timp real a discuțiilor publice legate de noile buletine electronice.
Scopul este detectarea temelor sceptice (cum ar fi îngrijorări privind supravegherea prin cip, protecția datelor biometrice, motive de conștiință sau posibile abuzuri), urmat de ajustarea campaniilor de comunicare publică și direcționarea de fonduri suplimentare pentru contracararea lor prin mesaje oficiale, spoturi și materiale explicative.
Proiectul CEI, finanțat prin PNRR, vizează emiterea unui număr semnificativ de documente până la jumătatea anului 2026, cu prima CEI gratuită până la 30 iunie 2026 (inițial ținta era 5 milioane, ulterior redusă la 3,5 milioane). Implementarea a început în martie 2025 în Cluj, s-a extins treptat în marile orașe și național din vara lui 2025, inclusiv pentru minori.
Potrivit datelor oficiale de pe site-ul carteadeidentitate.gov.ro (actualizate la 10 februarie 2026), au fost emise 1.290.367 cărți electronice de identitate. Adopția a crescut semnificativ față de fazele inițiale, dar rămâne sub așteptările inițiale ale PNRR, cu riscuri de sancțiuni financiare dacă țintele nu sunt atinse.
Supraveghere totală
Criticii proiectului văd în acest sistem de monitorizare media un instrument de supraveghere extinsă a comunicării publice, menit nu doar să combată dezinformarea, ci să influențeze și să modeleze opinia publică pentru a reduce reticența față de buletinele digitale.
Ei susțin că definirea „temelor false” rămâne subiectivă și poate limita dezbaterea legitimă asupra confidențialității și libertăților individuale în contextul digitalizării obligatorii a identității.
MAI subliniază că monitorizarea servește exclusiv succesului proiectului european de digitalizare, evitarea penalităților PNRR și informarea corectă a cetățenilor, fără a afecta libertatea de exprimare.
Totuși, inițiativa ridică întrebări privind echilibrul între combaterea dezinformării și intervenția statului în discursul public.
