Astazi, 25 septembrie 2025, dna judecătoare Lăcrămioara Axinte a trimis la CSAT o contestație împotriva secretizării stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
Contestația are următorul conținut:
Domnule Președinte al Consiliului
Suprem de Apărare a Țării
Subsemnatul/Subsemnata , CNP identificat cu CI seria Nr., eliberat de SPCLEP la data de ,domiciliată în municipiul, în temeiul art. 20 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și art. 7 alin. 1 și alin. 1 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, ședință care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Motivele de fapt pentru care solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT sunt următoarele:
La data de 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
După anunțarea rezultatului numărării voturilor din primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, rezultat afișat pe site-ul AEP, potrivit căruia nici unul dintre candidații partidelor din coaliția de guvernare (PSD-PNL-UDMR) nu s-a clasat pe primele două locuri, la data de 27 noiembrie 2024 Președintele României a convocat o ședință CSAT, la Palatul Cotroceni, pentru data de 28 noiembrie ora 14, având pe ordinea de zi “analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”, așa cum rezultă din comunicatul de presa publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491
Potrivit comunicatului de presa, publicat pe site-ul presidency.ro, la data de 28 noiembrie 2024, în secțiunea dedicată Consiliului Suprem de Apărare a Țării https://csat.presidency.ro/ro/comuni/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806302, citez:
“28 noiembrie 2024
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
În acest comunicat, din 28 noiembrie 2024, se arată foarte clar că această instituție, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are nicio atribuție în desfășurarea procesului electoral.
Potrivit Constituției României și Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României, singurele instituții cu atribuții în verificarea legalității și corectitudinii procesului electoral al alegerilor prezidențiale sunt: Curtea Constituțională, Biroul electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție și Autoritatea electorală Permanentă, pe lângă birourile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare.
Prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 și a stabilit că se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
La data de 4 decembrie 2024, pe site-ul administrației prezidențiale presidency.ro, https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193 a apărut un comunicat de presă cu următorul conținut:
“04 decembrie 2024
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Vă prezentăm în anexă documentele declasificate:
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale“
Prin urmare, după ce Curtea Constituțională a României confirmase și validase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, stabilise că turul al doilea va avea loc la data de 8 decembrie 2024, la care vor participa primii doi candidați clasați potrivit numărului de voturi valabil exprimate, respectiv domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, prin acest comunicat de presă din 4 decembrie 2024 ni s-a asdus la cunoștință că au fost declasificate de către Președintele României Klaus Johannis, cinci documente clasificate prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, la solicitarea instituțiilor emitente.
Ca urmare a preluării acestor documente clasificate de către instituțiile de presă, Curtea Constituțională a României, la data de 6 decembrie 2024, pe ascuns, fără a fi anunțat public pe site-ul ccr.ro, s-a întrunit în plen și, cu încălcarea Constituției României, a Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a sesizat din oficiu și a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, dispunând ca Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
În considerentele Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 s-a reținut că: „după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
Având în vedere consecințele deosebit de grave ale desecretizării unor documente clasificate, prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, asupra dreptului meu de vot, respectiv anularea ilegală a votului meu valabil exprimat în turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și restrângerea ilegală a dreptului meu de cetățean român cu drept de vot de a vota în data de 8 decembrie 2024, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
În drept, contestația/plângerea mea se întemeiază pe dispozițiile art. 24 alin. 5 și art. 20 din Legea nr. 182//2002 privind protecția informațiilor clasificate, coroborate cu art. 7 alin. 1 și 1 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel, potrivit art. 24 alin. 5 din Legea nr. 182/2002: “Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”
Totoiodată, potrivit art. 20 din Legea 554/2004: “ Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.”
Astfel, având în vedere că deja au fost desecretizate documentele prezentate în ședința CSAT, nu există niciun motiv pentru care stenograma ședinței ar trebui să rămână clasificată.
De asemenea, având în vedere că, în speță, Consiliul Suprem de apărare a Țării nu avea nicio atribuție în ce privește verificarea legalitații și corectitudinii procesului electoral, cum s-a recunoscut în chiar comunicatul de presă din 28 noiembrie 2024, rezultă fără nicio îndoială că secretizarea stenogramei ședinței a avut ca scop ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de a alege, dar și dreptul de a fi ales a celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri ca urmare a numărării voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024.
Scopul ilegal al ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost acela de a împiedica alegerea în turul al II-lea al candidatului Călin Georgescu, care se afla pe primul loc în preferințele electoratului, scop care a fost realizat după desecretizarea documentelor despre care se susține în comunicatul de presă din 4 decembrie că ar fi fost prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie, prin anularea întregului proces electoral, de către Curtea Constituțională a României prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Având în vedere că, potrivit art. 385 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune împiedicare , prin orice mijloace, a liberului exercițiu de a alege sau de a fi ales, iar potrivit art. 300 Cod penal, constituie infracțiunea de uzurparea funcției fapta funcționarului public care, în timpul serviciului îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă sau o vătămare a intereselor legitime ale unei persoane fizice, secretizarea stenogramei sedinței CSAT din 28 noiembrie 2024 era interzisă, așa cum prevede expres art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002.
Față de motivarea în fapt și în drept a contestației de față, solicit desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024.
Solicit ca răspunsul la contestația mea să-mi fie comunicat prin email la adresa de poștă electronică, iar stenograma desecretizată să fie publicată pe site-ul administrației prezidențiale în secțiunea dedicata Consiliului suprem de apărare a Țării, așa cum s-a procedat și în cazul documentelor declasificate în 4 decembrie 2024.
Data Semnătura
Domnului Președinte al Consiliului Suprem de apărare a Țării
Dacă doriți să vă alăturați acestui demers țineți cont că cererea de mai sus trebuie completată, datată și semnată olograf și apoi scanată în format pdf. Pdf-ul se atașează emailului și se trimite la adresa [email protected].
După ce trimiteți emailul faceți screenshot și păstrați dovada trimiterii pentru a fi atașată la cererea de chemare în judecată în pasul 2, pe care îl vom anunța tot aici.
