George Simion, liderul AUR, a lansat un atac dur în plenul Parlamentului, cu prilejul depunerii moțiunii referitoare la blocarea hidrocentralelor construite înainte de 1989. El a acuzat partidele de la guvernare că folosesc justiția ca instrument politic și că recurg la metode abuzive pentru a-și elimina adversarii.
În timpul dezbaterilor din Parlament pe tema blocării hidrocentralelor construite înainte de 1989, George Simion a reacționat vehement, acuzând guvernarea că folosește justiția în scop politic și invocând cazul lui Călin Georgescu ca exemplu al abuzurilor sistemului.
„Aveți o obsesie legată de AUR. AUR este sursa problemelor pentru care justiția nu funcționează în România, pentru care statul nu funcționează?! Voi, care sunteți la guvernare, nu mai aveți pe cine să arătați cu degetul,” a declarat Simion, criticând dur modul în care este tratat economistul Călin Georgescu, dspre care a afirmat că este adus săptămânal la controlul judiciar pentru a fi „sacrificat ritualic de o justiție care nu mai este justiție”.
Simion a continuat, acuzând USR că a devenit „o grupare extremistă de stânga care încearcă din ce în ce mai mult să-și elimine adversarii politici” și că „semănați din ce în ce mai mult cu o bandă de extremă stângă din Statele Unite care încearcă prin justiție și prin violență să-și impună punctul de vedere”.
În final, liderul AUR a subliniat că mișcarea suveranistă pe care o reprezintă a fost votată de o mare parte din cetățeni și a acuzat guvernarea din care face parte și USR de responsabilitate directă pentru „dezastrul din țară”.
Procurorul General al României a încălcat grav codul de procedură penală și dreptul la un proces echitabil. A ieșit public și a ținut un discurs împotriva lui Călin Georgescu și apoi s-a dus la Antena 3 CNN ca să îl distrugă pe Călin Georgescu, afectându-i grav prezumpția de nevinovăție.
În **Codul de procedură penală** al României, reglementările referitoare la confidențialitatea informațiilor din dosarele penale și limitarea accesului publicului sunt regăsite în mai multe articole. Iată câteva dintre ele:
### 1. **Articolul 280 – Confidențialitatea urmăririi penale**
* În acest articol se prevede clar că „urmărirea penală este confidențială.” În mod specific, se stipulează că „actele de urmărire penală nu se fac publice, iar accesul la dosar este restricționat, decât în condițiile prevăzute de lege.”
Acest principiu se aplică indiferent de gravitatea infracțiunii și în orice moment al urmăririi penale, până la trimiterea în judecată.
### 2. **Articolul 281 – Informațiile care pot fi comunicate publicului**
* Pot fi comunicate publicului doar acele informații care nu afectează „suspectul, inculpatul sau alte persoane implicate în procesul penal, care ar putea influența cursul anchetei sau procesului.”
* Orice declarație publică făcută de procuror sau altă autoritate trebuie să respecte acest principiu și să nu prejudicieze procesul.
### 3. **Articolul 288 – Respectarea dreptului la apărare**
* Legea subliniază că nu se poate aduce atingere dreptului la apărare al persoanei vizate prin publicarea unor informații care nu sunt necesare în scopul publicării unui comunicat oficial, sau prin divulgarea detaliilor unei anchete penale.
* Chiar și în faza de anchetă, orice divulgare de informații care ar putea afecta „dreptul la un proces echitabil” sau „prezumția de nevinovăție” este interzisă.
### 4. **Articolul 100 – Drepturile persoanei acuzate**
* Un alt principiu esențial este cel al **presumției de nevinovăție** (art. 100). Acest principiu interzice autorităților, inclusiv procurorilor, să facă declarații care să inducă publicului ideea că persoana acuzată ar fi deja vinovată. În cazul în care Procurorul General sau orice alt procuror ar face declarații publice care ar sugera vinovăția unei persoane înainte de judecata în instanță, acest lucru ar putea constitui o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale acelei persoane.
### 5. **Articolul 285 – Informațiile din dosarul penal**
* Conform acestui articol, accesul la dosar este permis doar părților implicate în procesul penal (de exemplu, inculpatului, avocatului acestuia, etc.), iar divulgarea unor informații către terțe părți sau publicului poate fi făcută doar în mod restrâns și cu respectarea normelor legale.
### Concluzie:
Procurorul general sau orice alt procuror nu poate face publice informații detaliate din dosarul penal, decât dacă acestea sunt strict necesare pentru protejarea unor interese legale, iar informațiile divulgate nu afectează în mod negativ drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în procesul penal. Orice încălcare a acestor reguli poate atrage sancțiuni legale și poate prejudicia integritatea procesului penal.
În cazul unui dosar penal, chiar și în faza de urmărie penală, orice informație divulgată publicului ar trebui să fie strict reglementată, iar divulgarea excesivă poate fi considerată o încălcare a legii.