Ziua cu patru moțiuni de cenzură, fără precedent în politica din România

Camera Deputaților și Senatul se reunesc duminică de la ora 13:00 pentru a dezbate și vota cele patru moțiuni de cenzură depuse de opoziția împotriva Guvernului Bolojan. Ședința se va întinde pe mai multe ore, din cauza procedurilor care vor trebui respectate succesiv. 

Cele patru moțiuni de cenzură au fost depuse după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat luni răspunderea în Parlament pe cinci proiecte de lege parte din pachetul doi de măsuri fiscale. Potrivit procedurii parlamentare, opoziția a atacat prin moțiune de cenzură patru din cele cinci pachete:

• proiectul de lege privind reforma în sănătate
• proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat
• proiect de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF)
• proiectul de lege cu noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul de Finanțe.

Singurul proiect de lege care nu a fost atacat de către opoziție este cel privind pensiile magistraților. Acesta a fost atacat joi la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Opoziția mai are nevoie de 100 de voturi

Pentru a da jos Guvernul, opoziția are nevoie să strângă 233 de voturi „pentru” moțiunea de cenzură, din totalul de 465 de mandate de senatori și deputați.

Numărul parlamentarilor opoziției este de 133, împărțiți după cum urmează, conform datelor de pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului:

• AUR: 89 de parlamentari;
• POT: 19 parlamentari;
• SOS România: 25 parlamentari;

Partidele care formează coaliția de guvernare au 311 de parlamentari, împărțiți astfel:

• PSD: 131 de parlamentari;
• PNL: 72 parlamentari;
• USR: 59 parlamentari;
• UDMR: 32 parlamentari;
• Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților: 17 parlamentari.

În Parlament mai sunt și 19 de deputați și senatori neafiliați niciunui grup parlamentar. În cazul acestora este greu de spus încotro își vor îndrepta votul, însă cel mai probabil o parte dintre ei vor alege să susțină moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.

Dispute pe data opoziției

Partidele din coaliția de guvernare și-au dorit ca dezbaterea și votul asupra celor patru moțiuni de cenzură să aibă loc cât mai devreme posibil. După ce AUR, POT și SOS România au depus miercuri seara, în ultimul moment, moțiunile de cenzură, conducerea Parlamentului a decis ca acestea să fie citite imediat, a doua zi, în plen, iar votul să aibă loc duminică de la ora 13:00, cel mai devreme calendar posibil.

Pe de altă parte, AUR și-ar fi dorit ca dezbaterea și votul asupra moțiunilor să aibă loc abia săptămâna viitoare, pentru că duminică parlamentarii partidului urmau să participe la „Sărbătoarea națională de la Țebea”, unde se află mormântul lui Avram Iancu. Deși au negociat un posibil calendar, puterea și opoziția nu s-au înțeles, iar în final partidele sistemului au impus calendarul dorit.

Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria Parlamentului din România ca în aceeași zi să existe patru voturi asupra a patru moțiuni de cenzură.

Votul pentru o singură moțiune de cenzură durează în mod obișnuit zeci de minute, pentru că trebuie respectați următorii pași:

• după dezbaterile pe textul moțiunii și discursurile ținute de parlamentari și reprezentanți ai Guvernului începe votul: fiecare parlamentar (din totalul de 465) este strigat pentru a vota;
• dacă un parlamentar este prezent dar nu vrea să voteze se anunță de la tribuna Parlamentului: „Prezent, nu votează”;
• parlamentarii care vor să voteze primesc două bile: una albă și una neagră;
• pentru a vota, parlamentarii trebuie să introducă cele două bile în urnele din fața lor: „Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru, iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abţinere”, conform regulamentului Camerei Deputaților.
• după ce este strigată lista celor 465 de parlamentari, se numără voturile și este anunțat rezultatul moțiunii de cenzură.

În cazul celor patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS România, procedura de mai sus se va repeta de patru ori. Fiecare moțiune de cenzură va respecta pașii de mai sus în patru ședinte diferite. Ședințele se vor închide și redeschide succesiv, pentru fiecare moțiune în parte, la fel cum s-a întâmplat și luni seara, în momentul asumării răspunderii, când au fost cinci ședințe diferite.

Conducerea Parlamentului a luat în calcul, pentru a reduce din timp, să unească cele patru moțiuni două câte două. În acest caz, primele două moțiuni de cenzură ar fi fost dezbătute și votate în același timp. Însă în final s-a renunțat la această variantă, pentru că nu ar fi putut fi respectate toate procedurile.

Care sunt pașii următori

„Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată (…). Dacă Guvernul nu a fost demis (…), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat”, potrivit Constituției.

Dacă moțiunile sunt respinse, proiectele de lege se consideră a fi adoptate. Cu toate acestea, legea poate fi contestată la CCR, înainte de promulgare. De asemenea, președintele mai are dreptul de a cere reexaminarea legii.

„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, prevede Constituția.

După ce sunt consumați toți acești pași, legea este promulgată și intră în vigoare.