OSCE denunță marea problemă a alegerilor din România: lipsa de transparență

Organizația pentru Securitate și Cooperare Europeană, (OSCE) , prin Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care a monitorizat toată campania electorală din România și alegerile prezidențiale a dat publicității raportul cu observații. Deși per ansamblu ODIHR apreciază eforturile organizatorilor, trebuie spus că raportul denunță un aspect cel puțin grav: lipsa de transparență. În raport, se vorbește despre transparență în cîteva zeci de cazuri, în diverse situații, iar acest aspect nu e în măsură să sporească încrederea românilor în corectitudinea alegerilor, ba chiar dimpotrivă.

– Pregătirile tehnice pentru turul doi au fost profesioniste și eficiente, în ciuda transparenței limitate continue în activitatea administrației electorale.

– Administrația electorală a implementat procesul eficient și respectînd termenele legale. Cu toate acestea, transparența a rămas limitată, deoarece ședințele au continuat să fie închise, iar informațiile publicate de birourile electorale au fost uneori incomplete sau inconsecvente.

– Curtea Constituțională a respins plîngerea, într-o ședință care a fost închisă publicului fără justificare, contrar legii, limitînd transparența. Instanțele și administrația electorală au soluționat o serie de plîngeri într-un mod eficient și în timp util, în general. Cu toate acestea, transparența a rămas limitată, deoarece majoritatea plîngerilor au fost soluționate de birourile electorale în ședințe închise.

– Per total, lacunele și inconsecvențele juridice (din primul tur n.n.) au persistat în timpul celui de-al doilea tur, subminînd certitudinea juridică pentru părțile interesate cheie și, în unele cazuri, conducînd la o interpretare inconsecventă de către partidele politice și candidați, precum și o lipsă de supraveghere și transparență.

– Cu toate acestea, transparența administrării alegerilor a rămas limitată, întrucît ședințele au continuat să fie închise publicului, observatorilor și reprezentanților candidaților, iar informațiile publicate de birourile electorale au fost uneori incomplete sau inconsecvente.

– Transparența cu privire la practicile de moderare a conținutului ale VLOP-urilor a fost limitată, deoarece detaliile acțiunilor de punere în aplicare și criteriile pentru eliminarea conținutului nu au fost dezvăluite public.

– Lipsa cerințelor de raportare legate de campanie în această perioadă afectează transparența și responsabilitatea.

– Deși, prin lege, ședințele CCR sunt publice dacă nu se decide altfel din motive justificate, ședința de validare a rezultatelor a fost închisă publicului și observatorilor, fără vreo justificare, limitînd transparența.

– La nivelul BEJ- -urilor, preluarea și centralizarea proceselor verbale cu rezultatele au fost eficiente, dar transparența a fost limitată uneori, deoarece observatorii IEOM nu au avut întotdeauna acces deplin la procesul de introducere a datelor, iar observatorii naționali și cei ai partidelor, nu au dreptul, prin lege, în mod specific, de a observa acest proces.

– Informațiile despre aceste cazuri nu au fost puse la dispoziție în mod constant pe site-urile birourilor electorale respective, limitînd transparența. (Bogdan Tiberiu Iacob)