Haideți să punem problema în felul următor: dacă geografia ar fi fost alta, iar guvernul României ar fi avut de ales între inundarea câtorva sate sau inundarea Bucureștiului, care ar fi fost alegerea?
Evident, sacrificarea acelor câtorva sate, pentru că la București e aglomerare urbană, populație mult mai mare, mult mai greu de evacuat, deci risc mai mare să fie victime, proprietăți mult mai valoroase, deci daune materiale mult mai mari, patrimoniu cultural mult mai bogat, deci și pagube culturale mult mai mari.
Prin urmare, de ce nu ar fi procedat guvernul României la fel în condițiile în care în locul Bucureștiului a fost Belgradul? Europeniștii noștri, care au ieșit să-l atace pe Ponta și să ne explice de ce opțiunea sa dovedește că nu e un adevărat suveranist, ar trebui să ne explice cum anume justifică ei opțiunea contrară, curat suveranistă și curat europenistă, pe care și-o asumă implicit, dacă nu și explicit.
Bineînțeles, singurul argument coerent din punct de vedere logic, chiar dacă primitiv și respingător din punct de vedere moral, e acela al egoismului național dus la extrem. E aceeași filosofie în virtutea căreia Hitler împușca 100 de civili sârbi pentru fiecare soldat german ucis de partizanii sârbi. Adică o filosofie care împarte lumea între ai noștri, singurii care contează, și restul, adică suboamenii care nu valorează nici cât o ceapă degerată.
Ca să rezum, conform europeniștilor noștri, Ponta nu poate fi suveranist pentru că suveranismul e nazism – evident, premisa e falsă, dar revenim mai încolo -, iar prin acțiunile sale Ponta a demonstrat că nu e un bun nazist. Presupunând că așa stau lucrurile, nu înțeleg totuși cum s-ar mai putea numi indivizii care îmbrățișează o astfel de viziune ultranaționalistă europeniști sau măcar oameni.
Atrăgeam mai devreme atenția asupra următorului paradox: aceiași indivizi care până ieri erau gata să facă România scrum pentru cauza ucraineană, s-au năpustit azi asupra lui Ponta cu furie patriotică pentru că a ales să sacrifice câteva sate românești ca să salveze Belgradul.
La o primă vedere, par să fie pur și simplu incoerenți. Dar dacă ținem cont de faptul că de un an și jumătate nu zic absolut nimic despre genocidul din Gaza, în cazul în care nu îl aplaudă entuziast, dar în același timp plâng cu lacrimi de crocodil pentru Ucraina, lucrurile încep să aibă sens.
Așadar, nu suveranismul e nazism, ci tefeliștii noștri sunt gata să justifice uciderea în masă a palestinienilor, sârbilor sau chiar a românilor în numele atlantismului. Dacă în locul Belgradului ar fi fost Kievul, Londra, Parisul sau Washingtonul, crede cineva că Nicușor, Lasconi și Ciolacu ar fi pus la fel problema? Sau îi crede cineva pe toți ăștia, care până acum se mândreau cu statutul de slugi ale americanilor și sugători ai Marelui Licurici, când subit redescoperă o mândrie națională vecină cu cruzimea?
În realitate, lor nu le pasă nici de români, nici de oameni. Le pasă doar de agenda Partidului Democrat din SUA, pentru care sunt în stare să facă și genocid sau să se sinucidă în masă, ca secta lui Jim Jones. Nu resping naționalismul pentru că îmbrățișează creștinismul sau un umanism fără frontiere. Ci pentru că sunt ticăloși și le pasă de români la fel de puțin cum le pasă de orice alți oameni de care ajung să se împiedice șefii și finanțatorii lor.
Din acest motiv, nu pot decât să salut victoria oricărui suveranist care va reuși să tragă apa după ei, încheind astfel un capitol mizerabil din istoria României și a umanității.
Daca nu cunoasteti ca porecla jid-neasca „nazi” e folosita pentru a ascunde National;-Socialismul, daceti afirmatii absurde ca acceasta:
„E aceeași filosofie în virtutea căreia Hitler împușca 100 de civili sârbi pentru fiecare soldat german ucis de partizanii sârbi. Adică o filosofie care împarte lumea între ai noștri, singurii care contează, și restul, adică suboamenii care nu valorează nici cât o ceapă degerată.”
Partizanii sarbi erau jid-ni bolsevici, sabotori si reactionari anti-monarhisti, adica anti-crestini.
Niciodata nu s-a facut asa ceva de catre germani, sa omoare 100 de oameni pentru un german.
Daca folosim putina minte, inmultiti cati germani ar fi fost ucisi cu 100 si nu veti gasi atatia bolsevici in toata Serbia acelui timp…,
Daca aveti impresia ca „partizanii” erau nationalisti si nu internationalisti si aparau ceva, va inselati amar!
… se vede ca impresia despre Hitler este doar rezultatul propagandei talmudiste insusite fara discernamant si fara o minima informare!
Cuvântul „nazism” a fost inventat de jidanul Konrad Holdon pentru a demoniza național – socialismul. Niciodată liderii național socialiști, în frunte cu Hitler, nu și-au spus „naziști”. Preluarea retoricii învingătorilor celui de-al doilea război mondial (adevărații învingători au fost evreii khazari, situați de-o parte și de alta a Cortinei de Fier) a devenit un leit-motiv păgubos al mediei naționaliste (cu excepția numită „Incorect Politic”). Care nici nu își mai zice naționalistă, ci suveranistă. Suveranism care nu e totuna cu naționalismul. O țară acaparată de etnii diferite decât cea românească ar putea fi suverană, nu-i așa? Indiferent dacă poporul român va ajunge o minoritate ținută eventual în țarcuri gen fășia Gaza.
Demonizarea național socialismului, oricât nu credeți, nu este deloc creștină. Dimpotrivă, dă apă la moară talmudiștilor care din 1945 încoace repetă ca o mantră cuvintele fascist, nazist, legionar, xenofob, antisemit. Tertium non datur. Dacă nu ești de partea „extremei drepte” (iar un termen inventat de presa de stânga, care se știe, era aproape în totalitate în mâinile jidanilor în perioada interbelică și cred că este și acum), ești automat de partea stângii bolșevice, nu știu de ce nu înțeleg asta conservatorii! Care cred în continuare că nu e nici o diferență între național socialism și bolșevism și că ei se pot strecura printre doctrine fără să se murdărească, neștiind că de fapt mărșăluiesc hotărât alături de hoardele stângii radicale.
Raportat la tefelisti e altceva