Justiția franceză va lua mîine o decizie de-a dreptul nucleară, cu mari implicații politice, iar problema e că indiferent de soluția judecătorilor, tot va fi scandal. E vorba de procesul penal care ar putea să o condamne pe Marine Le Pen, cea mai populară figură politică a momentului, la închisoare, cu interdicția de a mai candida la orice funcție publică cinci ani. Achitare sau condamnare, sentința va produce mari tensiuni, cu rezultate imprevizibile, iar modelul ”Călin Georgescu” din România va fi relansat puternic în zilele următoare, mai ales că e implicată, la fel ca la noi, Curtea Constituțională.
Faptele, pe scurt.
Marine Le Pen, liderul de facto al partidului de extremă dreapta din Franța, Rassemblement National (RN), se confruntă cu un proces important legat de presupusa deturnare de fonduri europene, aproximativ 4,5 milioane de euro din fonduri ale Parlamentului European, care ar fi fost folosite pentru a plăti personalul partidului RN din Franța, în loc să fie alocate exclusiv activităților parlamentare europene. O chestiune amintind de condamnarea lui Liviu Dragnea.
Procurorii cero pedeapsă de cinci ani de închisoare, din care trei ani ar fi cu suspendare, o amendă de 300.000 de euro și, cel mai important, o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții politice. Dacă va fi găsită vinovată și această interdicție va fi aplicată, Le Pen ar putea fi exclusă din cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra carierei sale politice și a partidului său.
Problema majoră a apărut vineri, în urma unei decizii a Curții Constituționale franceze, una care a venit suspect de convenabil fix înaintea procesului de mîine, turnînd gaz pe focul unui scandal deja în derulare.
Mai exact, în Franța se regăsește uneori în penal o prevedere care se regăsește și la noi în procesele civile, dar care nu este reglementată explicit în codul de procedură penală, fiind lăsată la latitudinea judecătorilor. E vorba de aplicarea unor interdicții imediate, cum ar fi măsurile de control judiciar (contrôle judiciaire) sau alte restricții impuse înainte de apel și este legată de competențele judecătorului de instrucție (juge d’instruction) sau ale judecătorului responsabil cu libertățile și detenția (juge des libertés et de la détention). O lege din 2000 ținînd de reforma justiției a extins posibilitatea aplicării unor măsuri restrictive (inclusiv interdicții) în faza preliminară a procesului penal, fără a aștepta judecarea apelului.
Vineri, CCR-ul franceză a respins o contestație din partea unui consilier din Mayotte exclus din barou, care a contestat legalitatea interdicției sale de „executare provizorie”, ceea ce înseamnă că trebuie să-și părăsească imediat locul de muncă dacă este condamnat, mai degrabă decât să aștepte apelul. În hotărîrea sa, instanța a declarat că executarea imediată a unei sentințe de ineligibilitate nu a încălcat drepturi precum libertatea de exprimare și, prin urmare, a fost legală.
Odată tranșată problema, dacă mîine justiția o condamnă pe Le Pen chiar și cu suspendare și îi aplică măsura cerută de procurorii, lidera RN spune, practic, adio politicii, nemaiputînd prinde nici alegerile prezidențiale din 2027, nici pe cele parlamentare, chiar dacă își va duce actualul mandat la capăt.
Pentru RN, cel mai mare partid din Franța, asta ar putea crea probleme mari, pentru că președintele său, Jordan Bardella, deși este o figură politică excepțională, are doar 29 de ani, iar asta ar însemna să țintească postul suprem în stat la doar 31 de ani, cu mult talent politic, dar nu cu suficientă experiență, o spun chiar grei ai partidului. (În multe alte state democratice, Bardella nici nu ar avea dreptul de a candida, dar Franța, în mod ciudat, cere doar o vîrstă minimă de 18 ani pentru președinție.)
Pînă în acest moment, însă, nici nu s-a discutat de vreo altă personalitate care ar putea candida din partea RN, în afara de Le Pen, ceea ce pune formațiunea într-un relativ dezavantaj.
Procesul deja este descris de susținătorii lui Le Pen drept unul politic, sugerînd că justiția ar fi folosită pentru a-i bloca ascensiunea. Marine Le Pen însăși respinge acuzațiile, susținînd că acestea sunt motivate politic și reprezintă o încercare de a o exclude din viața politică. Ea afirmă că nu a comis nicio ilegalitate și că utilizarea fondurilor a fost legitimă.
Dacă mîine cade securea justiției, e de așteptat ca opoziția franceză să ia foc, iar modelul eliminării din cursă al marelui favorit al cursei prezidențiale din România, Călin Georgescu, va bubui instant, mai ales că presa europeană deja trasează paralela.
De parcă nu ar fi avut destule probleme pe cap, Macron se va confrunta de mîine cu furia opozanților săi, iar prima victimă ar putea fi guvernul Bayrou, plus că în mod cert vor exploda manifestații de stradă.
Dacă, dimpotrivă, Le Pen va fi achitată, s-ar putea să fie chiar mai rău pentru Macron, pentru că, odată curățată de acuzații, lidera RN ar primi o porție mare de steroizi politici și va avea drum deschis pentru un proces care debutase acum cîteva luni, prin demiterea guvernului Barnier în decembrie, și anume forțarea demisiei lui Macron și prezidențiale anticipate. Ancheta procurorilor a pus între paranteze operațiunea, dar mîine, ea ar putea fi deblocată. O zi fierbinte în Hexagon, mîine, cu impact politic major, inclusiv la nivel european, indiferent de decizia judecătorilor. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Domnul să-i salveze pe creștinii din Franța de satanistii macroni, microni, etc.
Romania a fost experimentul Daca a reusit aici, va reusi peste tot. Oamenii, in mare parte, dorm in continuare si isi planifica vacante si petreceri.