Alianta pentru Unirea Romanilor cere Curtii Constitutionale a Romaniei sa constate vacantarea functiei de presedinte al Romaniei si sa dispuna reluarea turului II al alegerilor prezidentiale. Solicitarile au fost formulate prin doua sesizari depuse luni, 23 decembrie 2024, la CCR.
Astfel, formatiunea condusa de George Simion precizeaza ca mandatul lui Klaus Iohannis s-a incheiat in 21 decembrie 2024 si explica faptul ca nu exista nicio prevedere care sa ii dea dreptul legal sa ramana in functia de presedinte. In ceea ce priveste reluarea turului II al alegerilor prezidentiale, AUR face referire la documentele si informatiile oferite de ANAF prin care se dezvaluie ca operatiunea de manipulare a alegerilor prin ingerinta unui actor statal, invocata de CCR in decizia de anulare a procesului electoral, a fost platita in realitate de PNL, deci de un actor politic intern. Aspect care contrazice intrega motivare a Curtii Constitutionale care a stat la baza anularii alegerilor prezidentiale.
Redam comunicatul AUR privind sesizarea CCR pentru vacantarea functiei de presedinte al Romaniei si sa reia turul II al alegerilor prezidentiale:
“Alianta pentru Unirea Romanilor a sesizat Curtea Constitutionala, cu privire la constatarea vacantarii functiei de presedinte al Romaniei, odata cu incetarea de drept a mandatului lui Klaus Werner Iohannis, si reluarea alegerilor prezidentiale cu turul II, in conditiile in care nu au existat motive reale pentru anularea procesului electoral.
‘In data de 21 decembrie 2024, mandatul de cinci ani al ex-presedintelui Romaniei, numit Klaus Werner Iohannis, a expirat. Intrucat procesul electoral privind alegerea unui nou presedinte al Romaniei a fost anulat prin hotararea nr. 32/2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei, este evident ca nu sunt intrunite conditiile articolului. 83 alin.2 din Constitutie pentru ca sus-numitul sa ramana in functie. De asemenea, nu sunt intrunite nici conditiile are. 83, alin. 3 din Constitutie, pentru ca sus-numitului sa i se poata prelungi mandatul de presedinte, intrucat nu exista nici stare de catastrofa sau razboi, nici lege organica a Parlamentului Romaniei pentru prelungirea mandatului de presedinte a sus-numitului. In aceste circumstante si conditii, este evident ca sus-numitul este in imposibilitate definitiva de a exercita atributii de presedinte al Romaniei. Posibilitatea ca CCR sa constate vacantarea functiei de presedinte al Romaniei rezulta din articolul 146, litera F din Constitutie, care da in componenta CCR atributia de a veghea la alegerea presedintelui, cat si din dispozitiile articolului. 142, alin 1 din Constitutie, din care rezulta ca CCR este garantul suprematiei Constitutiei. Or, suprematia Constitutiei inseamna aplicarea prioritara a dispozitiilor articolului. 1, alin. 3 din Constitutie, din care rezulta ca Romania este un stat de drept, democratic si social, iau nu un fief al unui dictator in devenire’, se arata in sesizarea depusa la Curtea Constitutionala, de presedintele AUR, George Simion, si avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.
De asemenea, cea de-a doua sesizare vizeaza reanalizarea si revalidarea alegerilor prezidentiale din data de 24 noiembrie, reprezentand turul I, si organizarea turului II al alegerilor prezidentiale pana pe 31 decembrie 2024.
‘CCR a dispus anularea intregului proces electoral si reluarea acestuia, fara a preciza un termen maximal in care aceste alegeri sa fie reluate. Pentru a dispune aceasta masura, CCR a considerat ca exista indicii si suspiciuni ca alegerile ar fi fost influentate prin ingerinta unui actor statal si prin manipularea prin intermediul unei retele de socializare. Baza factuala a hotararii s-a constituit exclusiv din note informative ale serviciilor secrete, note pe care CSAT le declasificare cu doar doua zile anterioare hotararii nr. 32/2024. Probe ale ingerintei actorului statal si ale manipularii electoratului prin retele de socializare nu au existat.
Precizam ca notele informative de la serviciile secrete nu au natura juridica de probe in procesul civile, penale sau electorale, iar ingerinta serviciilor secrete in procesele judiciare este inadmisibila, asa cum rezulta, de altfel, si din jurisprudenta relativ recenta a CCR. In data de 20 decembrie 2024, au aparut in spatiul public documente si informatii oficiale, emise chiar de Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala, din care rezulta ca reteaua de socializare Tik-Tok care, in intelesul hotararii nr. 32/2024 a CCR de anulare a intregului proces electoral, ar fi fost instrumentul manipularii si al ingerintei actorului statal in alegeri, a fost platita de Partidul National Liberal. Asadar, actorul statal este, de fapt, un actor politic intern‘, se arata in documentele depuse la CCR”.
