DOCUMENT: Cerere de anulare a deciziei CCR și suspendarea efectelor

Către,

Curtea de Apel ……………………….,

            Subsemnatul ……………………………………………………, avînd CNP ……………… domiciliat în, …..,

în termen legal, în temeiul art. 68 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a art. 8, art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 formulez prezenta

B.    Cerere de suspendare a efectelor Deciziei nr. 231D/07.12.2024 privind încetarea activității Biroului electoral central la data de 13 decembrie 2024 până la soluționarea definitivă a prezente

 I.Aspecte procesuale prealabile fondului

I.1 Competența materiala și teritorială a Curții de Apel …… – Complet electoral

Curtea de Apel …………….-Complet electoral are competență materială și teritorială în prezenta cauză față de dispozițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004:  art. 10 alin. 1 teza finală(„iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”) și alin. 3 teza întâi(„Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.”) coroborate cu art.68 din Legea nr. 370/2004 (”judecarea de către instanțe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului”)

Prezenta cerere de chemare în judecată este admisibilă față de dispozițiile art 8 din Legea nr. 554/2004 ( Persoana vătămată într-un drept recunoscut de legesau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.).

Deciziile nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024 sunt acte administrative unilaterale normative, fiind emise de o autoritate publică, respectiv organul de stat înființat în temeiul Legii nr. 370/2004 pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale și care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.

În vederea verificării legalității și temeiniciei acestor acte administrative, legiuitorul a prevăzut o cale specială de urmat, respectiv potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului conform art 68 din Legea nr. 370/2004.

Subsemnatul/a………..am calitate procesuală activă în prezenta cauză față de dispozițiile art. 8 din Legea contenciosului administrativ, ca lege de drept comun aplicabilă actelor administrative unilaterale.

Calitatea procesuală activă și justificarea interesului în promovarea prezentei acțiuni rezidă din obiectul deciziilor contestate, respectiv prin Deciziile nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024 emise de Biroul electoral central pentru alegerea președintelui României din anul 2024 s-a dispus încetarea deîndată a operațiunilor de votare și cele de pregătire a votării din turul II pentru alegerea Președintelui României la secțiile de votare din țară și din străinătate ce erau în curs de desfășurare conform Hotărârii Guvernului nr. 756/2024. Or, prin încetarea operațiunilor de votare din turul II mi-a fost încălcat dreptul constituțional la vot, pentru motivele ce vor fi expuse în cele de mai jos.

I.5 Plângerea prealabilă

În conformitate cu 68 din Legea nr. 370/2004, judecare prezentei cereri se realizează potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, nefiind prin urmare obligatorie procedura prealabilă.

De asemenea, arăt că jurisprudența național recentă a recunoscut într-o manieră cât se poate de clară lipsa obligativității de a îndeplini procedura prealabilă în cazul actelor administrative normative intrate în circuitul civil și care au produs efecte juridice, în sensul că a pretinde persoanelor care invocă vătămarea drepturilor și intereselor lor legitime prin acte administrative cu caracter normativ, acte care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, obligația de a îndeplini procedura prealabilă, în pofida actualului conținut al prevederilor art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004, ar însemna să se impună acestor persoane obligația de a urma o conduită care nu reiese cu claritate din cuprinsul Legii 554/2004. A se vedea în acest sens Sentința civilă nr. 440/2022 din 04.03.2022 a Curții de Apel București, Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal.

În fapt, precizez că prin decizia nr. 231D/07.12.2024 emisă de către Biroul electoral central s-a stabilit că activitatea acestui organ de stat încetează în data de 13.12.2024, ora 24:00, doar sub acest aspect fiind solicitată suspendarea actului.

Avînd în vedere consecințele juridice ale încetării activității organului emitent al actului contestat, paguba iminentă  ce se urmărește a fi evitată prin prezenta cerere de suspendare a executării actului administrativ normativ până la soluționarea cererii de chemare în judecată în fond rezultă din riscul atingerii dreptului de acces concret la justiție a persoanei vătămate prin emiterea actelor administrative contestate în lipsa continuării capacității procesuale a emitentului.

Pornind de la faptul că suspendarea executării actului administrativ normativ este un mijloc pentru asigurarea respectării principiului legalității, care guvernează întreaga activitate a administrației publice, solicit prin prezenta asigurarea respectării efective a accesului la justiție prin contestarea actului administrativ normativ fără a fi supusă riscului respingerii cererii ca devenind inadmisibilă.

      III. Motivele pe fond

Prin prezenta cerere se invocă inaplicabilitatea dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nefiind întrunite condițiile legale prevăzute de art. 11 alin. 2 din aceeași lege, respectiv hotărârea nr. 32 din 06.12.2024 nu a fost pronunțată în numele legii.

Potrivit art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei: ”Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: (…) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului”.

In baza acestui articol (art. 146 lit. f din Constitutia Romaniei), CCR ”a confirmat și validat primul tur de scrutin și a dispus ca al doilea tur pentru alegerea Presedintelui Romaniei sa se organizeze in ziua de duminica, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena Valerica Lasconi, in aceasta ordine” conform Hotărârii nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei in cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024. Hotararea a fost luata in unanimitate, fiind definitivă și general obligatorie.

Conform art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, (1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.

Hotărârea nr.32/06.12.2024 de anulare a procesului electoral a fost pronunțată în urma unei autosesizări tardive, intrucat sesizarea cu privire la anularea alegerilor trebuie facuta ”in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii” primului tur (24.11.2024), termen care a fost depasit, deci nu în numele legii, ci în afara acesteia.

1. anularea se poate dispune doar pentru frauda la votarea propriu-zisa (de pilda: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc), unita cu frauda la stabilirea rezultatelor(de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice gresite, erori ale infrastructurii digitale etc) si

2. cele doua fraude de la pct. 1 sunt de natura sa schimbe atribuirea mandatelor sau ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.

Onorată instanță, indiferent de mediul de transmitere (TV, Facebook, TikTok, orice mediu analogic sau digital), pentru alegator prezinta relevanta continutulmesajului electoral si persoana candidatului, nu mijlocul de transmitere si nici bugetul. Adica fondul, nu forma. Si acest fond constituie esenta sine qua non a democratiei reprezentative.

Ca orice hotărâre judecătorească, cu atât mai mult cele cu efecte general obligatorii, în virtutea respectării dreptului constituțional la vot a cetățenilor români,  hotărârea de anulare a procesului electoral în plină desfășurare trebuie motivata prin indicarea dovezilor pe care se intemeiaza. La baza deciziei de anulare nu a existat nicio cerere a vreunui subiect cu calitate procesuala – nici motivata, nici nemotivata și nici nu au existat dovezi, pentru ca documentele desecretizate ale serviciilor invocate de către CCR nu prezinta dovezi, ci doar suspiciuni lipsite de orice probatoriu. Or, dispozițiile legale ce reglementează măsura anulării procesului electoral impun condiția existenței dovezilor, nu a suspiciunilor neprobate, hotărârea CCR nereținînd fraudarea procesului electoral, ci doar existența unor suspiciuni, fără a fi indicată analiza în concret a probatoriului administrat și fără a exista o anchetă, verificare a acestor suspiciuni, după cum de altfel CCR a dispus în vederea pronunțării Hotărârii nr.  31 din 2 decembrie 2024.

Prin această modalitate concretă în care a fost pronunțată Hotărârea nr. 32/06.12.2024 s-a adus atingere însăși ordinii de drept a statului român. O astfel de stare de fapt nu poate rămâne în afara controlului judecătoresc realizat de către o instanță care să îndeplinească cerințele prevăzute de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Astfel, respingerea prezentei cereri fără a fi analizate motivele de nelegalitate invocate față de hotărârea nr. 32/06.12.2024 de către o instanță în înțelesul și interpretarea legiuitorului european ar aduce o atingere gravă atât a dreptului de acces la justiție. O instanță este caracterizată în sens material de rolul său jurisdicțional: de a soluționa, pe baza normelor de drept, cu jurisdicție deplină și în urma unei proceduri organizate, orice problemă care ține de competența sa [cauza Cipru împotriva Turciei (MC), pct. 233]. Or, prin emiterea unei hotărâri general obligatorii și definitive de către un organ al statului ce a îndeplinit atât funcția de acuzator, cât și cea de instanță, prin care a fost anulat un proces electoral în curs de desfășurare, în cadrul căruia s-au prezentat 9 465 650 de cetățeni cu drept de vot fără a avea un probatoriu administrat și analizat în maniera impusă de art 6 CEDO se aduce în mod flagrant atingere statului de drept român.

Dreptul de vot  ce a fost deja exprimat de către cei 9 465 650 de cetățeni români și validat în condițiile legii de către Curtea Constituțională printr-un act definitiv a fost încălcat prin emiterea unei hotărâri ale aceleiași instanțe constituționale, dar de această dată, în afara legii.

Față de toate aceste considerente, rezultă fără putință de tăgadă că hotărârea nr. 32/06.12.2024 a fost pronunțată de CCR cu încălcarea flagrantă a legii, nu în numele acesteia.

Pe cale de consecință,  atât în virtutea principiului ”accesorium sequitur principalae”, dar mai ales a dispozițiilor coroborate art. 11 alin 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 , decizia BEC a fost emisă fără a avea, în fapt și în drept, un temei legal.

În drept,îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile, art 68 din Legea nr. 370/2004, art.8, art 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 36 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Dreptului Omului.

În dovedirea prezentei cereri solicit administrarea probei cu înscrisuri.

În temeiul art. 242 alin. 2 C. pr. civ. solicit judecarea în lipsă.

Atașez dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 50 lei pentru soluționarea cererii de suspendare și de 50 lei pentru soluționarea cererii de anulare, în conformitate cu art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013.

Depun prezenta cerere în două exemplare în vederea comunicării.

Data                                                                                                       Reclamant,