Pe 27 septembrie, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește pe Sfântul Antim Ivireanul.
Originar din Georgia (Iviria), el a venit în Țara Românească în contextul tulburărilor politice din zona natală. În România, Antim s-a afirmat ca episcop, mitropolit și tipograf, devenind un promotor al limbii române în cadrul slujbelor religioase și un apărător al Ortodoxiei într-o perioadă de intensă presiune politică și religioasă. Contribuția sa la păstrarea identității culturale și spirituale a românilor este de neprețuit.
Sfântul Antim Ivireanul și Ortodoxia Română
În calitate de Mitropolit al Țării Românești (1708–1716), Sfântul Antim Ivireanul a avut un rol crucial în întărirea Bisericii Ortodoxe din această regiune. Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost introducerea limbii române în cultul bisericesc, într-o perioadă în care slujbele erau încă oficiate preponderent în slavonă sau greacă. Antim a înțeles nevoia poporului de a se ruga și de a înțelege Sfânta Scriptură în limba maternă, motiv pentru care a susținut tipărirea cărților religioase în română.
Acesta a tipărit numeroase cărți liturgice și de învățătură creștină, printre care și o Evanghelie și un Liturghier, ambele esențiale în slujbele ortodoxe. Prin eforturile sale, Sfântul Antim a întărit legătura dintre credincioși și Biserică, facilitând accesul la credința ortodoxă și, implicit, la spiritualitatea specific românească. El a reușit astfel să contureze o Biserică mai apropiată de nevoile poporului, păstrând în același timp tradițiile ortodoxe autentice.
Contribuția culturală a Sfântului Antim Ivireanul
Activitatea tipografică a lui Antim Ivireanul rămâne una dintre cele mai importante moșteniri culturale. A fondat tipografii în București și Snagov, unde a tipărit cărți nu doar în română, ci și în greacă, slavonă și arabă. Tipografiile sale au avut o influență considerabilă nu doar în spațiul românesc, ci și în Balcani și Orientul Apropiat, răspândind învățăturile ortodoxe și consolidând cultura religioasă a epocii.
Pe lângă rolul său de tipograf, Antim a fost și un reformator cultural și religios. A încercat să îmbunătățească educația clerului și să ridice nivelul spiritual al poporului. El a încurajat predicile în limba română, lucru rar întâlnit până la acea vreme, și a scris chiar el însuși predici remarcabile, adunate în lucrarea sa Didahii. Aceasta este o colecție de predici cu un profund mesaj moral și religios, dar și cu o notă socială, prin care Antim își exprima îngrijorarea față de nedreptățile și abuzurile din societate.
Importanța operei sale tipografice și literare este esențială în păstrarea identității culturale românești, într-o perioadă în care Țara Românească era supusă numeroaselor influențe externe, în special otomane. Eforturile lui Antim Ivireanul de a păstra și de a promova limba și cultura română au avut un impact major asupra dezvoltării conștiinței naționale.
Concluzie
Moștenirea lăsată de Sfântul Antim Ivireanul este una profundă și durabilă atât în plan religios, cât și cultural. Prin activitatea sa ca mitropolit, tipograf și scriitor, el a avut un rol esențial în consolidarea Ortodoxiei românești și în protejarea identității culturale a poporului român. Astăzi, Sfântul Antim Ivireanul este cinstit nu doar ca un mare ierarh și apărător al credinței ortodoxe, ci și ca un susținător al limbii și culturii românești, lăsând o moștenire neprețuită pentru generațiile viitoare
https://historia.ro/sectiune/general/sfantul-antim-ivireanul-si-comploturile-politice-582592.html