După ce a ratat toate funcțiile la nivel european pe care le visa, Klaus Iohannis este salvat de PNL, care a propus un amendament la legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților care îi permite actualului președinte să candideze pe listele unui partid politic, informează G4 Media, citând surse liberale.
Este vorba despre modificarea art 5 indice 2 din legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților:
”art 5. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale, cu excepția situației președintelui României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, care poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de deputat sau senator și cea de președinte”.
Soluția găsită între timp de liberali pare o ficțiune juridică menită să-l ajute pe Klaus Iohannis să candideze, dar în același timp să nu încalce Constituția. Legea fundamentală prevede la articolul 84 că ”(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”
Klaus Iohannis a încercat să obțină o funcție importantă în plan internațional, însă nu a reușit. Și-a anunțat candidatura la șefia NATO, dar s-a retras după ce a devenit clar că nu are nici o șansă în fața lui Mark Rutte. Nici la Bruxelles nu a reușit să negocieze o poziție importantă în arhitectura UE, de președinte al Consiliului European sau o poziție relevantă în Comisia Europeană.
Nu poa’ sa scape destinului sau…în vârf de teapa, pe Dealul Negru.
S-ar putea să încerce ceva ei. Să candideze Iohannis și să iasă, iar apoi – pe motiv că trebuie să opteze între cele două – să-și dea demisia, iar în locul lui să vină ca interimar Ciucă în calitate de președinte al Senatului. În acest fel, el să fie președinte în timpul alegerilor pentru funcția de președinte, și asta să influențeze opțiunea oamenilor. Adică ei probabil speră că oamenii îl vor vota pe el, în ideea că ”oricum este președinte”.
Această modificare pare a avea două probleme;
– se încalcă principiul/cutuma că – un an înainte de alegeri – nu se schimbă jocul electoral;
– această lege cu dedicație e cam problematică, legiferarea pentru o persoană anume sau pentru o funcție anume mi se pare discutabilă la nivelul principiilor de drept. Dacă președintele poate candida independent, atunci oricine ar trebui să poată candida independent;