Piața spot de electricitate din România a fost martora unei creșteri alarmante a prețurilor în ultimele trei luni, atingând în iulie cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Cu un preț mediu de 145,2 euro/MWh, România a depășit Bulgaria, Ungaria și Grecia, în timp ce Germania și Franța au înregistrat prețuri mult mai scăzute, de 67 euro/MWh și respectiv 47 euro/MWh. Aceste cifre ridică întrebări serioase cu privire la factorii care au condus la această situație și la modul în care autoritățile gestionează criza.
Potrivit oficialilor români, inclusiv ministrului Energiei, Sebastian Burduja, explozia prețurilor ar fi fost cauzată de canicula severă, care a mărit cererea de energie la nivel regional și a redus producția, în special cea hidroenergetică. În plus, o linie de transmisie de 400 kV din Ungaria ar fi fost indisponibilă, ceea ce ar fi decuplat piața est-europeană de cea occidentală, limitând fluxurile de energie din vestul Europei spre România.
Maghiarii contrazic poziția oficială din România
Cu toate acestea, reglementatorul maghiar al pieței de energie, MEKH, oferă o versiune diferită, notează profit.ro. În raportul său recent, MEKH nu menționează nicio problemă majoră cu capacitatea de transmisie și susține că principalele cauze ale creșterii prețurilor în România au fost un deficit de producție internă și creșterea exporturilor către Ucraina și Bulgaria, în ciuda unui deficit evident de energie. În luna iunie, România a continuat să înregistreze un deficit de producție, ceea ce a forțat țara să se bazeze pe importuri masive din Ungaria, care au atins un nivel record, cu fluxuri medii de peste 1.000 MW.
Mai mult, MEKH afirmă că România a fost nevoită să exporte energie în Bulgaria și Ucraina, chiar și atunci când se confrunta cu un deficit intern semnificativ. Această situație a determinat o creștere a importurilor de energie din Austria în Ungaria, pentru a compensa exporturile către România.
În contextul acestor evoluții, este clar că explozia prețurilor la energie nu poate fi explicată doar prin factori externi, precum indisponibilitatea unei linii de transmisie în Ungaria sau canicula din regiune. Deficitul de producție din România și gestionarea fluxurilor de energie în contextul crizei din Ucraina joacă, de asemenea, un rol esențial.
Aceste evoluții au dus la o creștere semnificativă a importurilor de energie ale Ucrainei, care și-a dublat volumele importate în iunie față de luna precedentă, ajungând la un nivel record de peste 850 GWh. România și Ungaria au furnizat împreună aproape 60% din aceste importuri, contribuind astfel la epuizarea resurselor energetice disponibile la nivel regional.
Pentru cei interesați să conteste în instanță deciziile de recalculare, avocat Gheorghe Piperea va publica câteva modele: https://gandeste.org/analize-si-opinii/gheorghe-piperea-legea-recalcularii-pensiilor-nr-360-2023-contine-atat-la-nivel-de-intentie-cat-si-la-nivel-de-forma-a-reglementarii-o-ticalosie/132826/