X

ALERTĂ! Ciolacu lansează CARDUL de CETĂȚENIE biometric! Dezbatere publică: Proiect de lege pentru stocarea datelor biometrice ale cetățenilor

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

În temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea specificaţiilor tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispoziţiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, a măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii acestora, a procedurii de prelevare a impresiunilor digitale, a cerinţelor privind calitatea şi standardele tehnice pentru amprente şi imaginea facială, a formei și conținutului, specificaţiilor tehnice şi elementelor de siguranţă ale cardului de cetăţenie română, a procedurii de eliberare a cardului de cetăţenie română, precum şi declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia, însoţit de Nota de Fundamentare, conform Ministerului Justiției.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail [email protected].

Proiect de Hotărâre a Guvernului

HOTĂRÂRE pentru stabilirea specificaţiilor tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispoziţiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, a măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii acestora, a procedurii de prelevare a impresiunilor digitale, a cerinţelor privind calitatea şi standardele tehnice pentru amprente şi imaginea facială, a formei și conținutului, specificaţiilor tehnice şi elementelor de siguranţă ale cardului de cetăţenie română, a procedurii de eliberare a cardului de cetăţenie română, precum şi declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 13² alin. (9), art. 20 alin. (10) și al art. 22¹ alin. (10) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum şi al art. X alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – Prezenta hotărâre stabileşte specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispoziţiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare legea, măsurile necesare pentru asigurarea securității și confidențialității datelor biometrice prelevate, inclusiv pentru prevenirea accesului neautorizat, procedura de prelevare a impresiunilor digitale și cerințele privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială, forma și conținutul, specificațiile tehnice și elementele de siguranță ale cardului de cetățenie română, procedura de eliberare a cardului de cetățenie română, precum şi declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia şi modul de gestionare a datelor din aplicația informatică utilizată pentru colectarea datelor biometrice și datelor personale ale solicitanților în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, în vederea cooperării dintre Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Art. 2 – (1) Cardul de cetățenie română, denumit în continuare cardul de cetățenie, este documentul care face dovada cetățeniei române şi care se eliberează de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie și misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în condițiile prevăzute de lege.

(2) Forma și conținutul cardului de cetățenie sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3 – (1) La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române solicitantului i se preiau impresiunile digitale şi imaginea facială, în condițiile legii.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător:

a) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, pentru care părinții ori, după caz, părintele solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române;

b) celor care au formulat cereri de acordare a cetățeniei întemeiate pe dispozițiile art. 82 din lege.

(3) Datele biometrice prevăzute la alin. (1) sunt prelevate de către personalul desemnat din cadrul Autorității Naţionale pentru Cetățenie și al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României.

(4) Impresiunile digitale se preiau sub forma unei amprente plane a degetului arătător de la ambele mâini. În cazul în care calitatea impresiunilor digitale este necorespunzătoare şi/sau degetele arătătoare prezintă răni, se preia amprenta plană, de bună calitate, a degetelor mijlocii, inelare sau mari ale solicitantului, după caz.

(5) Sunt exceptaţi de la obligaţia de furnizare a impresiunilor digitale, în cazul acestora preluându-se doar imaginea facială:

a) copiii minori pentru care se solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române, potrivit prevederilor legii, care nu se încadrează în situația prevăzută la alin. (2) lit. a);

b) persoanele pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă.

(6) Dispoziţiile alin. (5) sunt aplicabile în mod corespunzător copiilor născuți după data depunerii cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române de către părinţi sau, după caz, de către părinte, în cazul acestora imaginea facială urmând a se prelua cu ocazia depunerii jurământului de credinţă de către părinţi sau, după caz, de către părinte.

(7) La preluarea imaginii faciale persoana nu trebuie să aibă capul acoperit şi ochii închişi, iar expresia feţei acestuia trebuie să reprezinte o stare comună. Prin excepţie, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pentru motive religioase, cu condiţia ca faţa titularului, de la baza bărbiei şi până la frunte, să fie vizibilă în mod clar şi fără umbre de lumină. Ochelarii sunt acceptaţi în fotografii numai dacă lentilele nu sunt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre şi nu au porţiuni care să ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să acopere nicio porţiune a ochilor. Fundalul utilizat pentru preluarea imaginii faciale trebuie să fie neutru, deschis la culoare, astfel încât fotografia preluată să reprezinte cât mai fidel trăsăturile şi fizionomia celui în cauză.

Art. 4 – (1) La depunerea jurământului de credință, personalul desemnat din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, al misiunii diplomatice sau oficiului consular procedează la preluarea imaginii faciale a persoanei care urmează să depună jurământul de credință, precum și a copiilor minori pentru care aceasta a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române, datele astfel colectate servind la personalizarea cardului de cetățenie.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților cetățeni români sau, după caz, a părintelui cetățean român, cu ocazia eliberării certificatului provizoriu de cetăţenie.

Art. 5 Impresiunile digitale colectate potrivit dispoziţiilor art. 3 şi imaginea facială prelevată potrivit dispoziţiilor art. 4 se includ în mediul de stocare electronică al cardului de cetățenie.

Art. 6 – (1) În situația în care titularul și-a schimbat numele și/sau prenumele după aprobarea cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române, cardul de cetățenie va fi eliberat cu datele indicate în ordinul de aprobare a cererii sau, după caz, în hotărârea prevăzută la art. 131 alin. (1) din lege, iar titularul va prezenta ulterior autorităților române competente pentru eliberarea certificatului de naștere, a actului de identitate sau a pașaportului, cardul de cetățenie însoțit de dovada schimbării numelui și/sau prenumelui.

(2) În situația în care titularul și-a schimbat numele și/sau prenumele înainte de aprobarea cererii în condițiile alin. (1), se va proceda la rectificarea acestor date de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar cardul de cetățenie va fi eliberat cu datele actualizate.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și copiilor minori incluși în cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române formulată de părinți sau, după caz, de părintele solicitant.

Art. 7 – (1) Cardul de cetățenie este produs de Compania Națională “Imprimeria Națională” – S.A.

(2) Personalizarea cardurilor de cetățenie se realizează de Centrul Național Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice din cadrul Direcției Generale de Pașapoarte din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Datele stocate în bazele de date de producție constituite și gestionate de Centrul Național Unic de Personalizare a Pașapoartelor Electronice în vederea personalizării cardurilor de cetățenie se șterg imediat, prin procedură automată și ireversibilă, după personalizarea cardului de cetățenie și transmiterea acestuia la autoritatea competentă să îl elibereze.

Art. 8 (1) Pentru colectarea datelor biometrice și datelor personale ale solicitanților în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române se utilizează platforma informatică prevăzută la art. X alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

(2) Autorităţile competente să preia cererile de acordare sau redobândire a cetățeniei române transmit datele personale, impresiunile digitale şi imaginea facială colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române în platforma informatică prevăzută la alin. (1).

(3) Specificațiile tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice, precum şi măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii acestora în cadrul platformei informatice administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(4) Modul de gestionare a datelor din aplicația informatică prevăzută la alin. (1), respectiv a datelor prevăzute la art. XII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, precum și modul de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Interne prin structurile de specialitate, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Ministerul Afacerilor Externe și Compania Naţională „Imprimeria Națională” – S.A. se stabilesc prin protocol încheiat între aceste instituții.

Art. 9 – (1) Cardul de cetățenie română se ridică de la instituția unde titularul a depus jurământul de credință ori, în cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților cetățeni români sau, după caz, a părintelui cetățean român, de la cea care a eliberat certificatul provizoriu de cetățenie.

(2) În sensul alin. (1), prin instituție se înţelege:

a) Autoritatea Națională pentru Cetățenie;

b) misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

(3) Prin excepție de la dispoziţiile alin. (1), la cererea titularului, a părintelui sau, după caz, a reprezentantului sau ocrotitorului legal al persoanei cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau lipsirea de capacitatea de exercițiu, în situații justificate cu documente, cardul de cetățenie poate fi ridicat şi de la o altă misiune diplomatică/oficiu consular al României ori de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie; în acest caz, cererea se depune la instituția competentă potrivit dispoziţiilor alin. (1), cu ocazia depunerii jurământului de credinţă sau, în cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților sau, după caz, a părintelui cetățean român, cu ocazia eliberării certificatului provizoriu de cetăţenie.

(4) Cardul de cetățenie se ridică de titular, părinte, reprezentantul sau ocrotitorul legal al persoanei cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau lipsirea de capacitatea de exercițiu ori, după caz, de persoana împuternicită prin procură specială și autentică, după stabilirea identității persoanei solicitante.

(5) La ridicarea cardului de cetățenie, persoana solicitantă are obligația să prezinte următoarele documente, în original:

a) un document de identitate sau un document de călătorie valabil;

b) certificatul de naștere al minorului, după caz;

c) înscrisuri doveditoare a calităţii de reprezentant sau ocrotitor legal, după caz;

d) procura specială din partea titularului, a ambilor părinți ori, după caz, a părintelui cetățean român sau reprezentantului sau ocrotitorului legal, după caz, autentificată, în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori de autoritățile străine competente; procurile speciale date la autoritățile străine competente trebuie să respecte condițiile prevăzute la alin. (6);

e) alte documente necesare, după caz.

(6) Procura specială și actele de stare civilă ale străinilor şi ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Confederației Elveţiene şi Spaţiului Economic European emise de autorităţile străine, însoțite, după caz, de traducerea legalizată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) documentele eliberate de autorităţile statelor semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, cu modificările și completările ulterioare, se apostilează;

b) documentele eliberate de autorităţile statelor cu care România a încheiat tratate de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate, potrivit prevederilor cuprinse în tratatele respective;

c) extrasele eliberate de autorităţile străine potrivit Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate;

d) documentele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/1.191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

e) documentele care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a) – d) se supralegalizează în condiţiile prevăzute la art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Titularul are obligația de a păstra certificatul provizoriu de cetățenie până la eliberarea cardului de cetățenie română. La data ridicării cardului de cetățenie română, certificatul provizoriu de cetățenie se reține de personalul Autorității Naţionale pentru Cetățenie sau, după caz, al misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

(8) La cererea titularului, părintelui sau, după caz, a reprezentantului sau ocrotitorului legal al persoanei cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau lipsirea de capacitatea de exercițiu, prin excepție de la dispoziţiile alin. (1), în străinătate, cardul de cetățenie română poate fi expediat prin servicii de curierat la domiciliul sau la reşedinţa titularului, cu suportarea de către acesta a contravalorii serviciului prestat; cererea se depune la misiunea diplomatică sau oficiul consular competent potrivit dispoziţiilor alin. (1), cu ocazia depunerii jurământului de credinţă sau, în cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților sau, după caz, a părintelui cetățean român, cu ocazia eliberării certificatului provizoriu de cetăţenie.

(9) Cardurile de cetățenie emise și neridicate în termen de 1 an de la emitere, aflate la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, se trimit Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Art. 10 – (1) Pierderea sau deteriorarea cardului de cetățenie română se declară de îndată de către titular la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, la cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României. Declarația va conține în mod obligatoriu data și condițiile în care s-a produs evenimentul, precum și alte informații/documente care să ateste situația în cauză.

(2) În cazul furtului cardului de cetățenie, titularul sesizează, de îndată, cea mai apropiată unitate de poliție din țară sau, după caz, de pe teritoriul statului în care s-a produs evenimentul, solicitând eliberarea unei adeverințe care să ateste declararea evenimentului respectiv şi informează de îndată Autoritatea Națională pentru Cetățenie, sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României.

(3) Obligația declarării pierderii sau deteriorării cardului de cetățenie poate fi realizată și cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea unui nou card de cetățenie, situație în care titularul va declara pe propria răspundere împrejurările producerii evenimentului.

(4) În situația în care misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României au fost înștiințate de pierderea, furtul sau deteriorarea unui card de cetățenie, acestea notifică, de îndată, prin mecanisme informatice, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cu excepția situațiilor în care declararea evenimentului este însoțită de depunerea cererii pentru eliberarea unui nou card de cetățenie.

Art. 11 – (1) Cererile pentru eliberarea unui nou card de cetățenie română în caz de pierdere, furt sau deteriorare a acestuia se adresează Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința legală.

(2) Autorităţile competente pot elibera, la cerere, noi carduri de cetăţenie în locul celor declarate pierdute, deteriorate sau furate, numai dacă evenimentul a fost declarat potrivit dispoziţiilor prezentei hotărâri.

(3) În cazul deteriorării cardului de cetățenie, soluționarea cererii pentru eliberarea unui nou card este condiționată de prezentarea documentului sau a fragmentelor acestuia și este posibilă numai dacă acestea cuprind elemente de conținut care să permită identificarea documentului.

(4) În cazul declarării furtului cardului de cetățenie la cea mai apropiată unitate de poliție din străinătate, adeverința va fi însoțită de o traducere a acesteia, efectuată de un traducător autorizat.

(5) Cardul de cetățenie se ridică de la instituţia unde a fost depusă cererea de eliberare a acestuia. Dispoziţiile art. 9 alin. (2) – (6) şi (8) rămân aplicabile.

Art. 12 – Dispozițiile art. 10 şi 11 sunt aplicabile în mod corespunzător în situația pierderii, furtului sau deteriorării cardului de cetățenie eliberat minorului sau persoanei cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau lipsirea de capacitatea de exercițiu. În acest caz declarațiile vor fi date de minorul devenit major, de unul dintre părinții minorului sau, după caz, de reprezentantul legal minorului ori de reprezentantul sau ocrotitorul legal al persoanei ocrotite.

Art. 13 – (1) Cererile pentru eliberarea unui nou card de cetățenie depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României se soluționează doar după obținerea avizului de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care atestă calitatea de persoană îndreptățită, potrivit legii, la eliberarea cardului, a celui care a formulat sau, după caz, în numele căruia a fost formulată cererea.

(2) Autoritatea Națională pentru Cetățenie emite avizul favorabil pentru eliberarea unui nou card de cetățenie dacă, după verificarea în evidențele proprii, rezultă că solicitantul sau, după caz, cel în numele căruia a fost formulată cererea, figurează ca persoană căreia i-a fost aprobată cererea de acordare a cetățeniei române, respectiv nu a renunțat și nu i-a fost retrasă cetățenia română.

(3) Cererile pentru eliberarea unui nou card de cetățenie, depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, se transmit în sistem informatic, împreună cu documentele justificative, Autorității Naționale pentru Cetățenie, în vederea emiterii avizului.

Art. 14 – (1) Cardurile de cetăţenie declarate pierdute, deteriorate sau furate sunt nule de drept și nu mai pot fi utilizate chiar dacă sunt găsite ulterior.

(2) Cardurile de cetățenie se anulează în caz de pierdere a cetățeniei române, potrivit legii.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1), personalul desemnat din cadrul Autorității Naţionale pentru Cetățenie procedează la înscrierea mențiunilor cu acest obiect în evidența informatică a cardurilor de cetățenie.

(4) În situaţia prevăzută la alin. (2), înscrierea mențiunii de anulare a cardului în evidența informatică a cardurilor de cetățenie se realizează de:

a) personalul desemnat din cadrul Autorității Naţionale pentru Cetățenie, în cazul retragerii cetățeniei române;

b) personalul desemnat din cadrul instituţiei care a eliberat, în condiţiile legii, adeverința de renunțare la cetățenia română, în cazul aprobării renunțării la cetățenia română.

Art. 15 – Personalul care prelucrează date cu caracter personal în scopurile prevăzute de lege are obligaţia de a respecta confidenţialitatea şi a asigura securitatea acestora, în condiţiile dispoziţiilor legale aplicabile cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

Art. 16 – Modelul declaraţiei în cazul pierderii sau deteriorării cardului de cetățenie și procedura de anulare a acestuia se stabilesc prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Art. 17 – Platforma informatică prevăzută la art. X alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, colectează datele biometrice și date personale în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române exclusiv până la data operaționalizării de către Autoritatea Naţională pentru Cetățenie a propriilor soluții informatice prevăzute la art. 72 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările ulterioare şi la art. 132 alin. (8) şi art. 342 alin. (1) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18 – Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 19 – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.

Anexa nr. 1

Forma și conținutul

cardului de cetățenie română

Forma şi mărimea documentului sunt în conformitate cu caracteristicile pentru carduri tip ID-1 (document ICAO 9303, partea a treia).

1. Rubrici faţa I:

  • Titlul documentului: CARD DE CETĂȚENIE ROMÂNĂ;
  • Numărul documentului: element tactil format din 9 caractere alfanumerice;
  • Numele și prenumele: numele şi prenumele titularului, în această ordine, pe maximum două rânduri;
  • Sex;
  • Țara nașterii;
  • Data nașterii: data nașterii titularului, în formatul ZZ.LL.AAAA;
  • Data obținerii cetățeniei române: în formatul ZZ.LL.AAAA;
  • Fotografia titularului;
  • Semnătura titularului.

2. Rubrici faţa a II-a:

  • Cod unic de identificare;
  • Numărul şi data actului de aprobare a cererii;
  • Autoritatea emitentă a cardului: Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie;
  • Locul depunerii jurământului;
  • Locul eliberării;
  • Sub rubrica „Locul depunerii jurământului” va figura textul:

„Titularul este obligat să solicite eliberarea primului act de identitate sau a pașaportului românesc în termenul legal, sub sancțiunea prevăzută de lege. Acest card nu are valoare de act de identitate sau document de călătorie.”

  • Zona citibilă optic (MRZ): în conformitate cu standardul ICAO 9303;
  • Fotografia titularului.

3. Elemente descriptive ale cardului de cetățenie română

  • Documentul conţine un mediu de stocare electronică fără contact în care sunt incluse elementele biometrice de identificare a titularului (fotografie și amprente), în conformitate cu standardul ICAO 9303 pentru documente de călătorie electronice;
  • Pe faţa I este aplicat un element de securitate holografic optic variabil;
  • Materialul din care este confecționat cardul: policarbonat laminat multistrat;
  • Tehnici de securizare utilizate: elemente de tip guilloche în două sau mai multe culori, element imprimat variabil optic, tipărire cu cerneală vizibilă în spectrul UV, microtext, numerotare cu caractere specifice;
  • Personalizarea cardului de cetățenie se face prin gravare laser;
  • Documentul conţine simbolul grafic al documentelor de identitate electronice care conţin date biometrice, tipărit cu cerneală variabilă optic.

Note

1. La rubrica „Autoritatea emitentă a cardului” se va menționa, în toate cazurile, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, sub forma acronimului „ANC”, în calitate acesteia de autoritate a statului român care asigură aplicarea procedurilor legale de acordare și redobândire a cetăţeniei române şi duce la îndeplinire prevederile legale cu privire la acordarea și redobândirea cetăţeniei române, inclusiv, în situațiile anume prevăzute de lege, eliberarea cardului de cetățenie română.

2. Rubrica „Numărul şi data actului de aprobare a cererii” va menţiona numărul şi data actului administrativ de aprobare a cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române – ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie prin care a fost aprobată cererea sau, în cazul prevăzut la art. 131 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, numărul şi data hotărârii Guvernului -, iar rubrica „Locul eliberării” va cuprinde denumirea misiunii diplomatice sau oficiului consular care eliberează cardul de cetăţenie ori, în cazul cardurilor eliberate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, denumirea acesteia.

3. În cazul cardurilor de cetăţenie eliberate minorilor care nu împliniseră vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, precum şi persoanelor pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă, în mediul de stocare electronică al cardului este inclusă doar fotografia în format biometric a acestora.

4. În cazul cardurilor de cetăţenie eliberate minorilor care nu împliniseră vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, rubrica „Semnătura titularului” va fi lăsată necompletată.

5. În cazul cardurilor de cetăţenie eliberate minorilor care obţin cetăţenia odată cu părinţii/părintele, rubrica „Locul depunerii jurământului” va fi lăsată necompletată (prin simbolul ”-”), iar rubrica „Data obținerii cetățeniei române” este data depunerii jurământului de către părinte/părinţi.

6. În cazul cardurilor de cetăţenie eliberate persoanelor prevăzute la art. 21 alin. (6) şi (7) din lege, data obţinerii cetățeniei este data emiterii ordinului preşedintelui Autorității Naţionale pentru Cetățenie, iar rubrica „Locul depunerii jurământului” va fi lăsată necompletată (prin simbolul ”-”).

7. În cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților sau, după caz, a părintelui cetățean român, data obţinerii cetățeniei este fie data emiterii ordinului preşedintelui Autorității Naţionale pentru Cetățenie, fie, după caz, data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 131 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, iar rubrica „Locul depunerii jurământului” va fi lăsată necompletată (prin simbolul ”-”).

Anexa nr. 2

Specificațiile tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice, măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii acestora în cadrul platformei informatice administrate din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Art. 1. – Prezentele specificații tehnice reglementează fluxul de gestionare a datelor, inclusiv date biometrice, în Platforma dezvoltată şi administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, denumită în continuare Platforma, parte integrantă a Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 2. – (1) Platforma asigură preluarea, colectarea și stocarea datelor biometrice și a datelor personale în procesul de acordare, redobândire, retragere și renunțarea la cetățenia română, până la operaționalizarea de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a soluţiilor informatice prevăzute la prevăzute la art. 72 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 132 alin. (8) şi art. 342 alin. (1) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Platforma permite migrarea datelor prevăzute la art. XII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actualizarea, păstrarea și accesul la aceste date.

(3) Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Afacerilor Interne asigură, din punct de vedere tehnic, prin centrul de date propriu, un nivel ridicat de disponibilitate a Platformei, funcționarea serverelor de baze de date, servere de aplicații informatice, echipamente de comunicații de date și echipamente de protecție împotriva incidentelor de securitate cibernetică, care reprezintă componente ale Platformei.

(4) Platforma se interconectează cu Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni administrat de Ministerul Afacerilor Externe, cu Sistemul de Administrare Flux Activitate administrat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cu Registrul Național de Evidență a Persoanelor administrat de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cu Sistemul Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar administrat de Inspectoratul General al Poliției Române, cu Registrul Național de Evidență a Pașapoartelor și sistemul de personalizare a documentelor de tip ID1 administrate de Direcția Generală de Pașapoarte.

Art. 3. – (1) De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, datele de pe Platforma vor fi accesate de instituțiile/puse la dispoziția instituțiilor cu drept de acces la Platformă, pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 23 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 35 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) vor fi accesate și de către instituțiile/autoritățile/entitățile care au drept de acces la Platformă și care au nevoie de aceste date în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obligațiilor legale.

Art. 4. – (1) Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, în calitate de administrator al Platformei, realizează următoarele activități:

a) dezvoltă, instalează, testează şi administrează componentele software necesare bunei funcționări a Platformei informatice în baza cerințelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală de Pașapoarte;

b) asigură accesul la Platformă instituțiilor și persoanelor autorizate;

c) asigură, la cerere, suportul tehnic pentru personalul Autorității Naționale pentru Cetățenie în vederea folosirii mecanismelor de alocare, utilizare și disponibilizare a serviciilor furnizate, respectiv pentru derularea testelor de coerență de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală de Pașapoarte;

d) asigură integrarea, la cerere, a Platformei cu alte servicii oferite de alte autorități, conform competențelor legale;

e) asigură administrarea centralizată a infrastructurii hardware a Platformei;

f) asigură protecția datelor procesate în cadrul Platformei, precum şi crearea şi stocarea copiilor de rezervă;

g) asigură, documentarea serviciilor furnizate;

h) pune la dispoziție kit-ul (setul de instrumente) de instalare/actualizare software a modulului informatic de preluare cereri și asigură suportul tehnic necesar personalului de specialitate al Autorității Naționale pentru Cetățenie, în vederea instalării pe terminalele informatice din dotarea acesteia.

(2) Administratorul platformei ia măsuri pentru prevenirea alterării sau pierderii informațiilor și asigurarea recuperării acestora în cazuri fortuite sau în cazuri de forță majoră, stabilind proceduri, care vizează:

a) interzicerea accesului persoanelor neautorizate la platforma informatică;

b) securizarea aplicațiilor informatice și a bazelor de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea suportului de date în mod neautorizat;

c) utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor;

d) jurnalizarea operațiunilor de modificare a datelor din platforma informatică;

e) protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum și împotriva oricărei altei forme de prelucrare ilegală.

Art. 5. (1) Pentru persoanele înregistrate pe Platformă, Ministerul Afacerilor Interne va aloca câte un Cod Unic de Identificare, care va fi generat automat și va identifica, în mod unic, persoanele și datele aferente acestora, în vederea facilitării trasabilității între sistemele informatice administrate de autoritățile naționale competente.

(2) Codul Unic de Identificare va fi compus din 10 cifre, iar din componența lui nu se vor putea extrage elemente afiliate unor date cu caracter personal.

Art. 6. În aplicarea dispoziţiilor art. X alin. (5) și (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, fiecare terminal informatic prin intermediul căruia este accesată interfața modulului de preluare cereri este identificat în mod unic în Platformă, la modulul de preluare cereri având acces doar operatorii Autorității Naționale pentru Cetățenie.


NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea specificaţiilor tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispoziţiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, a măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii acestora, a procedurii de prelevare a impresiunilor digitale, a cerinţelor privind calitatea şi standardele tehnice pentru amprente şi imaginea facială, a formei și conținutului, specificaţiilor tehnice şi elementelor de siguranţă ale cardului de cetăţenie română, a procedurii de eliberare a cardului de cetăţenie română, precum şi declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia

Secţiunea 1

Titlul proiectului de act normativ

Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea specificaţiilor tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispoziţiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, a măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii acestora, a procedurii de prelevare a impresiunilor digitale, a cerinţelor privind calitatea şi standardele tehnice pentru amprente şi imaginea facială, a formei și conținutului, specificaţiilor tehnice şi elementelor de siguranţă ale cardului de cetăţenie română, a procedurii de eliberare a cardului de cetăţenie română, precum şi declararea pierderii, furtului și deteriorării acestuia

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

2.1 Sursa proiectului de act normativ

Prezentul act normativ a fost elaborat la inițiativa ministerelor ce au calitatea de coinițiator al acestuia și cuprinde norme secundare emise în aplicarea și executarea dispoziţiilor art. 13² alin. (9), art. 20 alin. (10) și art. 22¹ alin. (10) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum şi a art. X alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

2.2. Descrierea situaţiei actuale Prin dispoziţiile O.u.G. nr. 100/2024 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative s-a prevăzut introducerea biometriei în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, cât și măsuri care să asigure securizarea întregului proces de dobândire a cetățeniei, prin dezvoltarea de proceduri verificabile care au la bază sisteme informatice sigure.

Măsurile de introducere a biometriei privesc şi înlocuirea certificatului de cetățenie format hârtie cu un card electronic de cetățenie română, eliberat celui căruia i s-a acordat sau care a redobândit cetățenia română.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 21/1991, astfel cum au fost modificate şi completate prin O.u.G. nr. 100/2024, cardul de cetățenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice și date personale ale titularului.

Potrivit legii, datele biometrice prelevate solicitanților de cetățenie sunt impresiunile digitale şi fotografia în format biometric.

În conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (9) din Legea nr. 21/1991, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.u.G. nr. 100/2024, Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice prevăzute de prezentul articol, măsurile necesare pentru asigurarea securității și confidențialității acestora, inclusiv pentru prevenirea accesului neautorizat, procedura de prelevare a impresiunilor digitale și cerințele privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială, specificațiile tehnice și elementele de siguranță ale cardului de cetățenie română, precum și procedura de eliberare a cardului de cetățenie română.”

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (10) din aceeași lege, Forma și conținutul cardului de cetățenie română se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 132 alin. (9)”, iar potrivit dispoziţiilor art. 22¹ alin. (10) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, (10) Autoritățile competente pot elibera, la cerere, un nou card de cetățenie română în locul celui declarat distrus, pierdut sau furat și care nu a fost recuperat, numai dacă evenimentul a fost declarat de titular, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Întrucât, potrivit dispoziţiilor art. X alin. (1) din O.u.G. nr. 100/2024, până la operaționalizarea de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie a propriilor soluții informatice, pentru introducerea, stocarea și gestionarea datelor biometrice colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române se va utiliza o platformă informatică dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, parte integrantă a Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care va asigura preluarea și stocarea datelor prevăzute de lege, prin dispoziţiile art. X alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2024 s-a prevăzut: (8) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 132 alin. (9) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se stabilesc specificațiile tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice în cadrul platformei informatice administrate din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației, până la operaționalizarea soluțiilor informatice prevăzute la alin. (1) de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, precum și modul de gestionare a datelor din aplicație, în vederea cooperării dintre Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Potrivit prevederilor art. XVI alin. (2) din O.u.G. nr. 100/2024, Dispoziţiile art. I pct. 4, precum și dispozițiile din prezenta ordonanță de urgență referitoare la cardul de cetățenie română intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.”, iar în conformitate cu prevederile art. XVII alin. (1) din același act normativ, În termenul prevăzut la art. XVI alin. (2) se adoptă hotărârea Guvernului prevăzută la art. 132 alin. (9) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență.”

2.3. Schimbări preconizate Prezentul act normativ are ca obiect:

– stabilirea specificațiilor tehnice privind prelevarea și stocarea electronică a datelor biometrice colectate potrivit dispoziţiilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi măsurile necesare pentru asigurarea securității și confidențialității datelor biometrice prelevate, inclusiv pentru prevenirea accesului neautorizat;

– reglementarea procedurii de prelevare a impresiunilor digitale și cerințele privind calitatea și standardele tehnice pentru amprente și imaginea facială;

– stabilirea formei și conținutului, a specificațiilor tehnice și a elementelor de siguranță ale cardului de cetățenie română;

– stabilirea procedurii de eliberare a cardului de cetățenie română, inclusiv în caz de pierdere, furtul sau deteriorare a acestuia;

– reglementarea modului de gestionare a datelor din aplicația informatică utilizată pentru colectarea datelor biometrice și datelor personale ale solicitanților în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române, în vederea cooperării dintre Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

– Potrivit proiectului de hotărâre şi în acord cu dispoziţiile legale de nivel primar, până la operaționalizarea de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie a propriilor soluțiilor informatice prevăzute de lege, pentru introducerea, stocarea şi gestionarea datelor biometrice colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române se va utiliza o platformă informatică dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, parte integrantă a Platformei HUB de servicii de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care va asigura preluarea și stocarea datelor prevăzute de lege.

Astfel, autoritățile competente să preia cererile de acordare sau redobândire a cetățeniei române vor transmite datele personale, impresiunile digitale şi imaginea facială colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române în platforma informatică dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației.

Aplicaţia informatică menționată va asigura gestionarea eliberării cardului de cetățenie română, ca document ce face dovada cetățeniei române a persoanelor care au obținut cetățenia română prin acordare la cerere.

Specificațiile tehnice privind prelevarea şi stocarea electronică a datelor biometrice, precum şi măsurile necesare pentru asigurarea securității şi confidențialității acestora în cadrul platformei informatice administrată din punct de vedere tehnic de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția generală pentru comunicații şi tehnologia informației, sunt prevăzute într-o anexă a proiectului de hotărâre.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, în calitate de administrator al platformei informatice, realizează activități detaliate prin actul normativ, ce asigură respectarea la un nivel ridicat a cerințelor de securitate informațională a datelor biometrice şi a celor cu caracter personal colectate în procesul de acordare la cerere a cetățeniei române.

– Forma și conținutul, precum şi specificațiile tehnice și elementele de siguranță ale cardului de cetățenie română sunt reglementate într-o anexă distinctă a actului normativ.

Potrivit anexei, forma şi mărimea cardului de cetăţenie sunt în conformitate cu caracteristicile pentru carduri tip ID-1 (document ICAO 9303, partea a treia).

Anexa detaliază rubricile ce apar pe cele două feţe ale cardului de cetăţenie, elementele de securitate, precum şi elementele descriptive ale cardului de cetăţenie.

– În ceea ce priveşte procedura de eliberare a cardului de cetățenie română, prezentul proiect prevede că acesta se ridică de la instituția unde titularul a depus jurământul de credință ori, în cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților sau, după caz, a părintelui cetățean român (această situaţie are în vedere transferul de cetăţenie, care se aplică atunci când persoana vizată este copilul, natural ori adoptat, al persoanei în cauză care a obținut deja cetățenia română), de la instituţia care a eliberat certificatul provizoriu de cetățenie.

Spre a veni în sprijinul celor care au obţinut cetățenia română, proiectul instituie şi o soluţie alternativă, potrivit căreia, la cererea titularului, a părintelui sau, după caz, a reprezentantului sau ocrotitorului legal al persoanei cu privire la care, prin hotărâre judecătorească, a fost instituită măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori o altă măsură corespondentă care are drept efect restrângerea sau lipsirea de capacitatea de exercițiu, în situații justificate cu documente, cardul de cetățenie poate fi ridicat şi de la o altă misiune diplomatică/oficiu consular al României ori de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie; în acest caz, cererea se formulează cu ocazia depunerii jurământului de credinţă sau, în cazul minorului care a dobândit, potrivit legii, cetățenia română la cererea părinților sau, după caz, a părintelui cetățean român, cu ocazia eliberării certificatului provizoriu de cetăţenie.

Tot astfel, în străinătate, cardul de cetățenie română poate fi expediat, prin servicii de curierat, la domiciliul sau la reşedinţa titularului, cu suportarea de către acesta a contravalorii serviciului prestat.

– Proiectul prevede lista documentelor necesare pentru ridicarea cardului de cetățenie, în funcție şi de calitatea persoanei solicitante, respectiv titular, părinte, reprezentant legal, mandatar împuternicit prin procură specială şi autentică.

– Proiectul normează declararea pierderii, furtului sau deteriorării cardului de cetățenie română, precum şi metodologia de eliberare a unui nou card de cetățenie română (card duplicat), sub aspectul documentelor necesare, a autorităţii competente să primească solicitarea şi a procedurii de soluţionare a cererii.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 3-a – Impactul socioeconomic
3.1. Descrierea generală a beneficiilor şi costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

3.2. Impactul social

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

3.3. Impactul asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

3.4. Impactul macroeconomic

Proiectul nu se referă la acest subiect

3.4.1. Impactul asupra economiei şi asupra principalilor indicatori macroeconomici

3.4.2. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

3.5. Impactul asupra mediului afaceri

Proiectul nu se referă la acest subiect

3.6. Impactul asupra mediului înconjurător

Proiectul nu se referă la acest subiect

3.7. Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva inovării şi digitalizării

Proiectul nu se referă la acest subiect

3.8. Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva dezvoltării durabile

Proiectul nu se referă la acest subiect

3.9. Alte informaţii

Nu au fost identificate

Secţiunea a 4-a – Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (5 ani), inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri
– mii lei –
Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani
1 2 3 4 5 6 7
4.1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
4.2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii

d) alte tipuri de cheltuieli

4.3. Impact financiar, plus din care:
a) buget de stat
b) bugetele locale
4.4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare
4.5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
4.6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

4.7. Prezentarea, în cazul proiectelor de acte normative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, a următoarelor documente: a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată; b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în

strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.

4.8. Alte informaţii Prezentul proiect nu are impact financiar
Secţiunea a 5 –a – Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ

Adoptarea proiectului impune adoptarea unui act de reglementare terţiară, respectiv a ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care se stabileşte modelul declaraţiei în cazul pierderii sau deteriorării cardului de cetățenie și procedura de anulare a acestuia.

5.2. Impactul asupra legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice Proiectul nu se referă la acest subiect
5.3. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia UE (în cazul proiectelor ce transpun sau asigură aplicarea unor prevederi de drept UE) Proiectul nu se referă la acest subiect
5.3.1. Măsuri normative necesare transpunerii directivelor UE Proiectul nu se referă la acest subiect
5.3.2. Măsuri normative necesare aplicării actelor legislative UE

5.4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Proiectul nu se referă la acest subiect
5.5 Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente asumate Proiectul nu se referă la acest subiect
5.6. Alte informaţii Nu au fost identificate
Secţiunea a 6-a – Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
6.1. Informaţii privind neaplicarea procedurii de participare la elaborarea actelor normative

6.2. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

Proiectul nu se referă la acest subiect

6.3. Informaţii despre consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale

Proiectul nu se referă la acest subiect

6.4. Informaţii privind puncte de vedere/opinii emise de organisme consultative constituite prin acte normative

6.5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi.

Proiectul a fost avizat de Consiliul Legislativ

6.6. Alte informaţii

Nu au fost identificate

Secţiunea a 7-a – Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
7.1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ În temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, Ministerul Justiției a publicat proiectul pe site-ul instituției.
7.2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice Proiectul nu se referă la acest subiect
Secţiunea a 8-a – Măsuri de implementare
8.1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ Nu au fost identificate
8.2. Alte informaţii Nu au fost identificate

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de hotărâre a Guvernului, pe care dacă sunteţi de acord, vă rugăm să îl adoptaţi.

Alina – Ştefania GORGHIU

Ministrul Justiţiei

Luminiţa ODOBESCU

Ministrul Afacerilor Externe

Marian – Cătălin PREDOIU

Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

Marcel-Ioan BOLOȘ

Ministrul Finanţelor

Avizăm favorabil:

Ancuța Gianina OPRE

Preşedintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor

cu Caracter Personal

Proiectul de Hotărâre | Nota de fundamentare

Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Selectați cât doriți să donați (EUR)

Introduceți cât doriți să donați (EUR)

6 comentarii

  1. Lege din 1991, anul 7500 revelat Sfantului Calinic de la Cernica ca anul sfarsitului lumii. Am zice ca iata totusi nu s-a sfarsit dar se pare ca atunci a inceput totusi sa se sfarseasca lumea. Prin creerea Pietei Comune a inceput construirea structurilor lui Antihrist. Cu cat ne degradam moral si scade credinta creste puterea demonilor sa isi termine lucrarea de construire.
    Sa nu ne amagim cu vise care contrazic revelatiile Sfintilor sperand ca daca ne opunem toti va fi asa sau altfel. Vedeti iata ca nu ne vom opune niciodata toti si este o alegere personala de cea mai mare importanta. Masa oamenilor nu ne va duce la Hristos, trebuie sa ne luam patul si sa ne ducem fiecare singuri contra lumii, contra maselor. Masele vor marcate cu pecetea lui Antihrist, este in profetii sa nu gresim ca ne inecam fiecare si toti impreuna.
    Pecetea va contine lepadarea de Hristos. Sfantul Paisie a spus cardurile comerciale (facute de banci) sunt rele, continand numele Satanei care este 666 ascuns, dar ele nu sunt pecetea si nu se compara cu cardurile emise de stat, de autoritate care au alta putere duhovniceasca decat cele emise de companii care doar pregatesc primirea actelor oficiale emise de stat. Granitele statelor sunt pazite de cetele Ingerilor numite Stapanii (cf “Valorea Sufletului” – Sfantul Ilie Cleopa). Deci un act de stat nu are aceeasi forta ca cel emis de o organizatie privata ci este mult mai puternic.
    Sfantul Paisie spunea sa refuzam fiecare in parte cat putem aceste acte si Hristos ne va ajuta direct pe fiecare in parte daca ne vom ruga Lui.
    Si doamna Aspazia Petrescu spunea ca este foarte important sa ii spunem Diavolului “Nu!” si pe urma el stie ca orice ne face este pe raspunderea lui deoarece l-am respins, nu i-am dat acordul.
    Dumnezeu sa-i lumineze pe conducatorii nostri si pe fiecare in parte ce sa facem!

  2. UN ROMAN OBOSIT
    23.08.2024 04:56
    Anul acesta mi-am reinnoit buletinul. Doamna de la oficiul de evidenta populatiei mi-a facut buletin nou valabil pana in ianuarie 2031. Mi-a spus ca din 2030 toate buletinele vor fi obligatoriu cu cip si nu se vor mai elibera buletine standard. Sunt impuse aceste identitati biometrice si nimeni , nimic sau Dumnezeu nu le poate impiedica. Vom ajunge ca vacile la abator. In Africa deja exista asa ceva. Am vazut pe rumble un videoclip in care cateva femei luau apa cu cardul de la o pompa de apa publica. Mi-a inghetat sangele in vene.
    comentariu activenews

    In 2o22 mi am reinnoit buletinul si imi expira in 2031 ,toate buletinele actuale vor expira pana in 2031 .

    Eu una doresc si accept buletin clasic ,nu accept sa mi se ia amprentele ca la infractori si alte date biometrice.
    Doamne ajuta ne si fereste ne de cel rau!!
    Amin!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button