După câteva zile de presiuni din partea Ucrainei și a unor aliați din NATO, Statele Unite au decis să permită folosirea armamentului american pentru atacarea țintelor de pe teritoriul recunoscut internațional al Rusiei. Încă o linie roșie dintre multele trasate de administrația Biden a fost depășită.
”Administrația Biden a permis Ucrainei să folosească armament american pentru a lovi Rusia- exclusiv în zona Harkov – spun doi oficiali americani și alte două persoane care dețin informații relevante. Este o schimbare care va permite Ucrainei să-și apere mai bine cel de al doilea oraș ca mărine”, scrie Politico.
”Președintele a dat de curând dispoziții ca Ucraina să poată folosi arme americane pentru a riposta la atacurile asupra Harkovului, pentru a lovi forțele ruse care îi atacă sau se pregătesc să-i atace”, spune o sursă citată de Politico. Aceeași sursă arată însă că politica de a nu permite folosirea armelor americane pentru atacarea Rusiei la mare distanță a rămas în vigoare.
”De fapt, Ucraina poate folosi acum arme oferite de America, precum rachete, lansatoare de rachete, pentru a doborî rachetele ruse lansate spre Harkov, pentru a lovi trupele ruse aflate pe teritoriul rus în imediata apropiere a frontierei, pentru a lovi bombardierele ruse care atacă Ucraina. Însă oficialul a spus că Ucraina nu poate folosi armele pentru a lovi infrastructura rusă și nici nu poate lansa rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare aflate în profunzimea teritoriului Rusiei”, mai scrie Politico.
Aflat, miercuri, la Chișinău secretarul de Stat Antony Blinken a declarat că SUA nu ”încurajează și nu facilitează” atacuri ucrainene supra Rusiei, însă a completat apoi spunând că SUA ”își adaptează și ajustează” această poziție ținând cont de necesitățile de pe câmpul de luptă. Întrebat încă o dată dacă SUA vor susține atacurile Ucrainei în Rusia, Blinken a spus: ”Adaptarea și ajustarea înseamnă exact acest lucru”.
Președintele Vladimir Putin a avertizat, la începutul acestei săptămâni, că vor urma „consecințe majore” dacă țările NATO vor sprijini lovituri în profunzimea teritoriului rus.
Joi, ministrul danez de Externe Lars Lokke Rasmussen a declarat că avioanele F-16 pe care Danemarca este gata să le trimită în Ucraina vor putea fi folosite pentru a ataca ținte de pe teritoriul recunoscut internațional al Rusiei. ”Nu este o poziție nouă. Am spus de la bun început că aceasta este parte a autoapărării și este posibil să atace ținte militare de pe teritoriul agresorului”, a spus ministrul danez.
Belgia, Norvegia și Olanda sunt alte state NATO care vor oferi Ucrainei avioane F-61. Premierul belgian Alexander de Croo are o altă poziție – avioanele oferite de țara sa nu vor putea fi folosite decât pentru lovirea inamicului pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, nu și al Rusiei.
În aceeași zi, șeful diplomației UE, spaniolul Josep Borrell, le-a cerut aliaților să permită Ucrainei să folosească armele primite pentru a lovi în Rusia. ”Potrivit legii războiului, este perfect posibil și nu este nicio contradicție, a spus Borrell. ”Trebuie să găsești un echilibru între escaladare și necesitatea ca Ucraina să se apere”, a mai spus Borrell.
În urma cu patru zile, în timpul unei vizite în Uzbekistan, Vladimir Putin a adus în discuție depășirea unei alte linii roșii a aliaților Ucrainei – trimiterea de trupe pe teritoriul Ucrainei. Întrebat despre inițiativa Kievului de a invita instructori militari din Franța, Putin a spus că militarii ruși aud dseori comunicații în ”engleza, franceză sau poloneză la radio”, atunci când își ascultă inamicii. Putin consideră că polonezii vor fi cei care se vor da cel mai greu duși din Ucraina, făcând aluzie la afirmațiile oficialilor ruși cum că Polonia are planuri de a anexa vestul Ucrainei sau de a-l include în sfera de influență a Varșoviei.
Financial Times oferă o informație îngrijorătoare pentru situația în care aliații Ucrainei vor trece de o a treia linie roșie – doborârea rachetelor ruse cu sistemele antiaeriene de pe teritoriul lor național. Ziarul britanic citează surse care cunosc calculele interne făcute de NATO și care spun că statele NATO nu pot oferi decât sub 5% din capacitățile de apărare aeriana necesare pentru a proteja Europa Centrală și de Est in cazul unui atac pe scară mare al Rusiei. Un diplomat de rang înalt de la NATO spune ca abilitatea tarilor membre de a se apăra împotriva rachetelor și loviturilor aeriene a fost ”o parte importanta din planul de a apăra Estul Europei în fața unei invazii”, iar ”în acest moment nu avem această capacitate”. ”Apărarea aeriana este una dintre cele mai mari lacune”, spune o altă sursă din cadrul NATO. ”Nu putem nega asta”.
Apărarea aeriana în fata unui atac masiv al Rusiei lipsește, nu însă și planurile și proiectele care se bat cap în cap. În 2023, Germania a lansat inițiativa SkyShield, care a adunat peste 12 țări UE, pentru un scut antiaeriana comun care să folosească tehnologie americana și israeliana. Franța, neinvitată să participe, s-a opus și a venit cu un plan alternativ, susținut însă de mai puțini aliați. În luna mai 2024, Polonia și Grecia au cerut Comisiei Europene să participe la finanțarea unui sistem paneuropean de apărare aeriană, o propunere pe care președinta Ursula von der Leyen a declarat că o va susține.
