În timp ce Parlamentul numește șase noi membri în Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în instituție mocnește un scandal legat de procedura de verificare a foștilor informatori ai poliției secrete. Printr-un artificiu, foștii colaboratori ai Securității pot scăpa de verificări.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat marți, 26 martie, numirea a zece membri în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Noii veniți sunt Sorin Mărgărit, Andreea Oana Grigorescu, Florin Homorean, Mădălin Hodor și Adrian Petcu. Sulfina Barbu are mandatul decalat, valabil până în 2029.
Patru membri își păstrează funcțiile: Constantin Buchet, Cătălin Boris Precul, Germina Nagâţ și Ladislau Antoniu Csendes.
O interpretare proprie
În acest timp, în interiorul CNSAS mocnește un scandal deoarece vechea majoritate dorea schimbarea procedurii prin care un fost colaborator al Securității poate fi verificat, în ciuda faptului că aplică cu succes această procedură de 15 ani.
Subit, în toamna anului trecut, colegiul CNSAS a decis să interpreteze regulamentul propriu astfel: dacă o persoană renunță la funcția care atrage verificarea sa de către Colegiu, procedura încetează imediat.
Toate procesele de până acum câștigate de CNSAS cu foști lucrători sau colaboratori ai Securității comuniste aveau ca pornire data la care CNSAS se autoseziza sau era sesizat pentru verificarea unei persoane.
Potrivit legii, Consiliul verifică din oficiu candidații la alegeri, revoluționarii din 1989, demnitarii și membrii asociațiilor și fundațiilor.
Până în toamna anului 2023, odată începute verificările, acestea erau duse până la capăt și, în funcție de ce găseau cercetătorii în dosarele Securității, era sesizată Curtea de Apel pentru a stabili dacă persoana respectivă a colaborat cu Securitatea comunistă.
Protestul juriștilor
În octombrie anul trecut, majoritatea membrilor din CNSAS – numiți de partidele politice – a pus în discuție schimbarea procedurii, fără un motiv anume.
Juriștii Colegiului au cerut un control la instituție.
Cererea a fost transmisă către patru Comisii ale Parlamentului, pentru a lua măsurile care se impun – având în vedere că CNSAS este în subordinea Parlamentului.
Semnatarii și-au întemeiat cererea pe baza Codului administrativ, care spune că funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale.
Astfel, în demersul lor, juriștii reclamă „intenția Colegiului CNSAS de a implementa «o interpretare corectă» a procedurii de verificare din cadrul autorității”, chiar dacă vechea procedură a fost validată de sute de decizii judecătorești care au dat câștig de cauză Colegiului”.
„Pe parcursul anilor, în litigiile purtate de instituție contra persoanelor faţă de care s-a identificat material arhivistic relevant potrivit legii, au fost situații în care pârâţii au încercat să eludeze prevederile legii, să se sustragă deconspirării şi justiţiei”, mai spun juriștii Colegiului.
„Nu de puține ori, aceştia au argumentat că le-ar fi încetat calitatea / funcţia care a antrenat verificarea de către CNSAS, astfel încât nu ar mai fi supuşi verificării CNSAS”, se mai arată în memoriu.
Angajații instituției mai demonstrează că, atât Curtea de Apel București, cât și instanța supremă au stabilit că „ceea ce contează este deţinerea calității la momentul declanşării verificării şi că nu prezintă relevanţă pentru deconspirare încetarea calității la un moment ulterior”.
Prin momentul declanșării, juriștii CNSAS fac referire la momentul sesizării Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la cerere sau din oficiu, în vederea verificării.
Procedură reinterpretată cu o miză enormă
Cu toate acestea, în prezent, juriștii spun că „Colegiul CNSAS manifestă intenția intempestivă de a reinterpreta procedura”.
Astfel, procedura reinterpretată impune ca «o încetare a calității verificabile, chiar după declanșarea verificării, trebuie să ducă automat la sistarea verificării acelei persoane».
Ce au făcut parlamentarii cu sesizarea? Au trimis-o conducerii CNSAS, motivând că nu este de competența lor să o rezolve, deși Colegiul este în subordinea Parlamentului.
„Toată lumea așteaptă noua componență a Colegiului. Ulterior, vor începe represaliile asupra celor care au redactat memoriul”, a spus un jurist din CNAS, sub protecția anonimatului, pentru Europa Liberă.
„Departamentul Juridic a trimis teancuri de practică judiciară conducerii instituției prin care demonstrau că aveau dreptate. Ce se întâmplă dacă modifică regulamentul? Cei verificați, după ce aud că au început cercetările față de trecutul lor, vor renunța la funcții, verificarea se închide, iar ei vor reveni pe posturi”, a explicat același jurist.
Cererea misterioasă
În octombrie 2023, o persoană care era verificată a cerut Colegiului să oprească cercetările deoarece nu mai deține calitatea de membru fondator al unei asociații.
Conducerea CNSAS a cerut o opinie de la Departamentul Juridic al instituției, care a stabilit că se impune respingerea cererii, deoarece practica instanțelor de judecată este clară.
Majoritatea din CNSAS, cu șapte la două voturi, a stabilit fără să motiveze că persoana care a cerut stoparea verificărilor are dreptate și a cerut juriștilor instituției să se conformeze opiniei sale.
Potrivit surselor Europa Liberă, printre partizanii schimbării procedurii de verificare sunt Sulfina Barbu, susținută de PNL, și secretarul general al instituției, Cătălin Boris Precul.
„Nu spun că susțin o variantă sau alta, așteptăm să vedem noua componență a Colegiului pentru a discuta această chestiune”, a declarat Sulfina Barbu, pentru Europa Liberă.
„Trebuie să respectăm legea, să ne uităm care sunt argumentele legale. Nu s-a luat o decizie în acest sens, e în discuție emiterea unui nou Regulament”, a mai declarat ea.
Sulfina Barbu a fost deputat din partea PD/PDL între 2008 și 2012. Între 2004 și 2007 a fost ministrul Muncii și Solidarității Sociale. Din iunie 2023, este membră a Colegiului CNSAS.
Întrebată care sunt rațiunile pentru care regula trebuie schimbată, deși funcționează și a fost validată de instanțe timp de 15 ani, reprezentanta Partidului Național Liberal susține că regulamentul nu a mai fost modificat din 2008 și că realitățile s-au schimbat între timp.
„Sunt o susținătoare a variantei legale. Nu există nicio decizie în acest moment, e o dezbatere internă, trebuie să ne adaptăm”, mai spune Sulfina Barbu.
Drepturile omului, pretextul regulamentului nou
Cătălin Precul, prin funcția pe care o deține, și anume secretar general, coordonează CNSAS prin întocmirea ordinii de zi a ședințelor Colegiului și este susținut de Partidul Social Democrat.
Potrivit CV-ului, Precul avea doi ani în 1989, la momentul căderii comunismului.
A devenit membru al Colegiului CNSAS în 2018. Până atunci, a fost șeful de cabinet al președintelui Consiliului Județean Botoșani, Costică Macaleți.
L-am întrebat, în scris, care sunt motivele pentru care dorește modificarea regulamentului de funcționare al CNSAS.
Cătălin Boris Precul spune că susține respectarea prevederilor Convenției Europeane a Drepturilor Omului.
„Interpretarea pe care o susțin este cea care reiese din prevederile OUG 24/2008 și ale Regulamentului de organizare și funcționare al CNSAS, în acord cu Rezoluția nr. 1096/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, precum și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a răspuns Precul pentru Europa Liberă.
OUG 24/2008 face referire la accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, iar Rezoluția nr. 1096/1996 se referă la „măsuri pentru desființarea patrimoniului fostelor regimuri totalitare comuniste”.
De unde a plecat schimbarea?
Din informațiile Europei Libere, CNSAS s-a poticnit în cererea de verificare a milionarului Radu Dimofte, cel supranumit „regele francizelor” – este proprietarul francizelor KFC și Pizza Hut în România.
Parte a „grupului de la Monaco”, unde își are și reședința, Dimofte este verificat în ceea ce privește legăturile cu fosta Securitate comunistă în urma cererii unui cotidian central.
La momentul cererii de verificare, Dimofte era membru al Fundației „Snagov Plus” – care spune că luptă pentru protejarea acestei zone din județul Ilfov – lucru care a determinat demararea verificărilor din partea CNSAS.
Figură discretă a mediului de afaceri din România, Dimofte coordonează din umbră afaceri de jumătate de miliard de euro, potrivit publicațiilor de profil.
În 2021, potrivit Registrului Național al Asociațiilor și Fundațiilor, „Snagov Plus” este condusă de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol.
Cine a propus noii membri în CNSAS
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat marți, pe 26 martie, numirea a zece membri în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Au fost votaţi pentru funcţia de membru în Colegiul CNSAS şi au depus jurământul, în plenul reunit al Parlamentului, următorii:
- Sorin Mărgărit (propus de Administrația Prezidențială)
- Constantin Buchet (propus de Guvern, a primit un nou mandat)
- Andreea Oana Grigorescu (propusă de grupurile parlamentare ale PSD)
- Florin Homorean (grupurile PSD)
- Cătălin Boris Precul (grupurile PSD, a primit încă un mandat)
- Mădălin Hodor (propus de grupurile PNL)
- Germina Nagâţ (propusă de USR, primeşte încă un mandat)
- Adrian Petcu (propus de grupurile AUR)
- Ladislau Antoniu Csendes (propus de grupurile UDMR, primeşte încă un mandat).
În prezent CNSAS are pe rol peste 300 de litigii in constatarea calităţii de lucrător sau colaborator.
