Iritată de protestele fermierilor împotriva importurilor din Ucraina, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se pregătește să dea lovitura de grație celor mai amărâte țări. Astfel, după cum informează Financial Times, se vor impune taxe pe importurile de cereale și oleaginoase din Rusia și Belarus, băgând în foame țările baltice, dependente de hrana din țările vecine. În timp ce importurile din Ucraina, cosmetizate puțin, au cale liberă încă un an.
Comisia Europeană pregătește o mega lovitură pentru țările baltice, acestea aflându-se printre cele mai sărace din UE. Potrivit informațiilor pe surse obținute de Financial Times, în UE se vor percepe tarife la importurile de cereale din Rusia și Belarus, sub pretextul că astfel vor fi calmați fermierii și unele state membre.
Astfel, se așteaptă ca în zilele următoare Comisia Europeană să impună o taxă de 95 de euro pe tonă asupra cerealelor din Rusia și Belarus, lucru care ar crește prețurile cu cel puțin 50%, eradicând cererea. Tarife de 50 la sută ar fi, de asemenea, aplicate semințelor oleaginoase și produselor derivate, acestea fiind primele restricții aplicate produselor alimentare de la începutul războiului din Ucraina până în prezent. Importurile de cereale, semințe oleaginoase și derivate ale acestora făcute de statele UE din Rusia au atins 4 milioane de tone în 2023, reprezentând doar 1% din consumul total al Uniunii.
Taxele pe care Comisia Europeană vrea să le aplice vor lovi fix două țări din UE: Lituania și, mai ales, Letonia. Numai în ultimele două săptămâni, Letonia a importat din Rusia peste 32.000 de tone de porumb, pentru care a plătit circa 8 milioane de euro, având în vedere că prețurile au fost de aproximativ 0,17 euro pe kilogram. Lituania a importat și ea cantități importante de ulei de floarea soarelui din Belarus, iar Finlanda a plătit aproape 800.000 de euro pentru 983 de tone de ulei de floarea soarelui din Rusia.
Problemele rămân
Luptele care s-au dat între parlamentarii europeni, Comisia Europeană și reprezentanții fermierilor din UE, pentru a opri importurile masive din Ucraina, nu au avut rezultate notabile. Comisia Europeană a propus o limitare a cantităților de cereale la media anilor 2022 și 2023, adică exact cantitățile care i-au falimentat pe fermieri prin prăbușirea prețurilor.
Parlamentul European a strecurat în medie și anul 2021, care ar presupune o scădere ușoară a cantităților. Prevederea trebuie aprobată însă de Consiliul European, așa că nimic nu este bătut în cuie. Partea proastă este că Plenul Parlamentului European a aprobat prelungirea cu încă un an, începând din iunie, a scutirii de taxe vamale pentru importurile agricole ucrainene acordate din 2022, chiar dacă s-au introdus mecanisme de salvgardare consolidate, extinse la cereale. Fermierii polonezi continuă protestele și au trecut la măsuri extreme, blocând nu numai vămile cu Ucraina, dar și cu Germania. În fapt, în piață nu s-a schimbat nimic. Prețurile cerealelor și a celorlalte produse agroalimentare care vin masiv din Ucraina continuă să scadă, iar măsurile anemice de sprijinire a fermierilor afectați nu reușesc să evite desființarea agriculturii europene.
Diversiunea concesiilor
Ca să potolească furia împotriva Ucrainei, Comisia Europeană vrea să facă anumite concesii fermierilor din UE. Astfel, potrivit propunerilor Comisiei, fermierii nu vor mai fi obligați să dedice o parte minimă din terenul lor arabil zonelor neproductive. În schimb, ei pot alege, în mod voluntar, să păstreze o parte din terenul arabil neproductiv – sau să stabilească noi caracteristici peisagistice (cum ar fi garduri vii sau copaci) – și, prin urmare, să primească sprijin financiar suplimentar printr-o eco-schemă pe care toți membrii Statele vor trebui să ofere în planurile lor strategice PAC. În ce privește rotația culturilor, fermierii din UE vor putea îndeplini această cerință alegând fie să-și rotească, fie să-și diversifice culturile, în funcție de condițiile cu care se confruntă.