Miercuri, partidul de dreapta din Italia, Lega Nord, a depus în Senat un proiect de lege care intenționează să interzică demonstrațiile în care sunt exprimate critici la adresa instituțiilor israeliene.
Propunerea adoptă de fapt definiția antisemitismului formulată de Adunarea Plenară a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), care încadrează antisemitismul ca „o anumită percepție a evreilor care poate fi exprimată ca ură față de aceștia, ale căror demonstrații, fie de natură verbală sau fizică, sunt direcționate către evrei și neevrei, proprietățile lor, instituțiile comunitare și lăcașurile de cult evreiesc.”
Cu toate acestea, această definiție este subiectul foarte multor critici, deoarece definește atitudini antisemite atribuibile mai degrabă antisionismului.
La art. 3 din proiectul de lege depus, în special, Lega Nord introduce un punct specific împotriva manifestațiilor de stradă, oferind sediului de poliție puterea de a refuza autorizarea „din motive de moralitate” chiar și în cazul unui „risc potențial” pentru utilizarea „simbolurilor”, sloganurilor, mesajelor și a orice alt act antisemit în sensul definiției operaționale a antisemitismului adoptată prin prezenta lege”.
Propunerea a fost susținută de însuși liderul partidului Lega Nord, Matteo Salvini, care a raportat că a întocmit textul proiectului de lege cu ajutorul Uniunii Asociațiilor Italia-Israel.
Proiectul de lege, anunțat de ministrul Matteo Salvini cu ocazia Zilei Comemorarii și al cărui text a fost depus la Senat în urmă cu două zile, se bazează, după cum s-a menționat, pe definiția antisemitismului adoptată de IHRA.
Această definiție este deja parțial recunoscută de Strategia Națională de Combatere a Antisemitismului, aprobată chiar de IHRA, și promovată de guvernul Draghi ca urmare a solicitărilor formulate de Consiliul Uniunii Europene cu Declarația nr. 13637 din 2 decembrie 2020, care impune „statelor membre să integreze lupta împotriva antisemitismului în diferitele domenii politice”.
Criticile privind adoptarea acestei definiții, însă, nu sunt puține și se referă în special la riscul ca aceasta să fie ușor de adaptat unor interese politice specifice.
David Feldman, profesor de istorie și director al Institutului Pears pentru Studiul Antisemitismului din Londra, a numit imprecizia cu care este definit antisemitismul în definiția IHRA „deconcertant”, făcând definiția însăși ineficientă și în scopul pe care și-l propune, și anume pentru a proteja evreii de actele discriminatorii.
Mai mult, în opinia sa, definiția prezintă și un risc real ca „efectul general să pună povara criticilor Israelului să demonstreze că nu sunt antisemiți”.
Criticile dure la adresa definiției IHRA a antisemitismului au venit din partea însăși societatății civile israeliene.
În urmă cu câteva luni, peste o sută de organizații israeliene și internaționale (inclusiv B’Tselem, Human Rights Watch și Amnesty International) au cerut Națiunilor Unite să nu-l adopte, tocmai pentru că a fost „utilizat necorespunzător” pentru a proteja Israelul de criticile legitime.
Toți criticii par să fie de acord că 7 din cele 11 „exemple de antisemitism contemporan” oferite de definiție sunt problematice.
Printre acestea, „negarea evreilor dreptul la autodeterminare, de exemplu prin susținerea că existența Statului Israel este o expresie a rasismului”, „aplicarea standardelor duble față de Israel prin solicitarea unui comportament care nu este așteptat sau care nu este cerut de la niciun alt stat democratic”, „face comparații între politica israeliană contemporană și cea a naziștilor” și „îi face pe evrei responsabili în mod colectiv pentru acțiunile statului Israel”.
Deși din ce în ce mai multe guverne din întreaga lume îl adoptă în efortul de a contracara antisemitismul, „definiția IHRA a fost adesea folosită pentru a eticheta greșit criticile aduse Israelului ca fiind antisemite și, astfel, pentru a înăbuși și uneori a reprima protestele pașnice, activismul și discursul critic la adresa Israelului și/sau sionismului, inclusiv în Statele Unite și Europa”, scriu organizațiile în scrisoare.
Și de fapt, tocmai art. 3 din proiectul de lege depus de Lega Nord dorește să garanteze „refuzul de a autoriza o ședință publică sau o demonstrație din motive de moralitate”, cu singura motivație a unui „risc potențial grav pentru utilizarea simbolurilor, lozincilor, mesajelor și oricăror alte act antisemit conform definiției operaționale a antisemitismului adoptată prin prezenta lege.”
„Suntem alături de Israel, bastionul democrației și libertății”, a declarat Salvini, anunțând punerea în aplicare a proiectului de lege.
„De partea poporului evreu, împotriva terorismului islamist, împotriva celor care alimentează conflictul, pentru obiectivul final al coexistenței pașnice între două popoare în două state, fără ca nimeni să poată avansa intenția odioasă de a șterge Israelul de pe hartă”.
Cu toate acestea, este suficient să ne uităm la hărțile geografice din 1948 până astăzi pentru a realiza că nu există niciun risc ca Statul Israel să fie șters.
Ceea ce rămâne din teritoriul palestinian este astăzi retrogradat în Cisiordania (ocupată) și în Fâșia Gaza.
Și tocmai acestea din urmă, cu cele 30 de mii de decese în rândul civililor doar în ultimele cinci luni (70% dintre ei femei și copii) și distrugerea majorității infrastructurilor, caselor, spitalelor, școlilor, vine încetul cu încetul șters de pe faţa Pământului.
Ala e partid national si de dreapta?? Poate, doar prin faptul ca s-a aliniat la dreapta ideologiei Ocultei! Sa speram ca nu ne face si noua AUR, o surpriza asemanatoare!
Partea proastă că a făcut demult deja: Simion ”s-a văzut” în toamnă cu prim-sinistrul izdrahelului. Să vedem ce o fi, anul ăsta oricum nu prea avem ce vota în afară de AUR. Măcar ”să ne rupem gâtu” și cu ei, că de la ”ăilalți” e foarte clar că nu avem nimic bun de așteptat!
ce-a facut? proiect de lege? oare nu priepeti nimic din ce inseamna politica si cine trage itele pe la Bucuresti?