Israel acuzat de genocid. Procesul de condamnare a început astăzi

Astăzi începe la Haga judecarea procesului intentat pentru genocid statului Israel. Curtea Internațională de Justiție a primit din partea Africii de Sud rechizitoriul de 84 de pagini, în care enumeră principalele capete de acuzare. Deși procesul poate dura ani de zile, se așteaptă o sentință temporară, care să dea un semnal privind oprirea bombardamentelor. Presa a început o campanie contra rechizitoriului înainte de a-l prezenta ca atare publicului și pe Google primele rezultate sunt cele sponsorizate dedicate apărării.

Plângerea formulată de Africa de Sud subliniază că ultimele luni trebuie văzute în contextul „unei politici de apartheid veche de 75 de ani și 56 de ani de beligeranță.” (În mod surprinzător, în toată această perioadă conflictul israelo-palestinian nu a mai fost judecat vreodată la Haga. Singura speță în care Israelul mai figurează în arhivele CJI e un incident aviatic cu antiaeriana din Bulgaria.)

Statul sud-african acuză Israelul de încălcarea Convenției privind Genocidul din 1948, semnată de Israel anul ce a urmat. La data redactării raportului, Israelul ucisese peste 21.000 de palestinieni, dintre care 70% sunt femei și copii (aproape 8.000 de minori), ceea ce infirmă pretenția că e o operațiuni militară țintită contra activiștilor Hamas, întrucât proporția victimelor reflectă proporțiile din populația generală.

În 11 săptămâni, au fost evacuate 1,9 milioane de persoane, reprezentând 85% din populația enclavei. Au fost distruse 355.000 de case, 55.000 de civili sunt răniți și peste 7.000 sunt dați dispăruți sub dărâmături. Circa 1.000 de copii și-au pierdut unul sau ambele picioare.

Actul de acuzare subliniază că măsurile sunt calculate să facă viața imposibilă în acea regiune și să provoace înfometare și teroare sistematică. Doar în trei săptămâni din octombrie, armata israeliană a revărsat peste Gaza 6.000 de bombe săptămânal peste una din cele mai dens populate regiuni de pe glob. Distrugerea e evaluată mai mare în două luni decât cea consemnată la Alepo (Siria) în patru ani sau la Mariupol (Ucraina), fiind comparabilă cu distrugerile aliate din orașele Germaniei în al doilea război mondial. „Distrugerile sunt atât de mari, încât Gaza are acum altă culoare în imaginile din spațiu” (luate de sateliți).

Doar 13 din cele 36 de spitale mai sunt funcționale, doar parțial, niciunul disponibil în Gaza de nord. Experții avertizează că există riscul izbucnirii de epidemii de meningită și holeră în taberele de refugiați, care au o alimentare cu apă, hrană și medicamente deficitară.

În fundalul prezentat în rechizitoriu se amintește că Gaza a fost ocupată în 1967, constituind alături de Cisiordania cele două bucăți rămase din Palestina. 80% din locuitorii din Gaza erau deja refugiați din restul teritoriilor ocupate și colonizate treptat de Israel – mai ales în timpul Nakba, alungarea a 750.000 de palestinieni la mijlocul secolului trecut. În jurul enclavei blocată dinspre mare a fost construit un gard (pe alocuri zid) de 60 de km cu echipament sofisticat de supraveghere și detecție.

Până în 2005, Gaza a fost ocupată, ca și Cisiordania, cu trupe la sol de Israel, care a decis atunci să se retragă și să distrugă coloniile implantate în interiorul ei. Comunitatea internațională consideră în continuare teritoriul ca fiind sub ocupație, prin controlul total asupra mișcării și aprovizionării. Din anii 90, doar două puncte de tranzit au fost instituite din această incintă. Sistemul de garduri din interior pune restricții și pe 24% din suprafața Gazei însăși. De asemenea, blocada maritimă interzice chiar și pescuitul, permis de Acordul de la Oslo.

Banca Mondială e citată cu date privind sărăcirea și dezindustrializarea deliberată a teritoriului unde (înainte de criza actuală) 80% depindeau de ajutor internațional, rata sărăciei era de 60% și a șomajului de 45%. În 2021, penele de curent erau între 12 și 20 de ore zilnic.

Între septembrie 2000 și octombrie 2023, fuseseră uciși 7.569 de palestinieni în „operațiuni militare asimetrice” purtate de Israel. 1.699 din ei au fost copii. Doar în timpul unui protest pașnic, care cerea înlăturarea zidului, 214 de civili au fost împușcați, inclusiv 46 de copii. Protestul a fost ținut un an și jumătate, în fiecare vineri.

De când a fost ridicat gardul de separație, peste 36.000 de palestinieni, dintre care 8.800 de copii au fost împușcați de armată de dincolo de gard, chiar și când se aflau la sute de metri de gard. Rechizitoriul citează numeroase rapoarte din anii anteriori de la diverse organizații, cu incidente variate, cum ar fi tiruri împotriva ambulanțelor, doctori și ziariști uciși.

Documentul formulat de Africa de Sud condamnă și atacul de la 7 octombrie, în care au fost uciși 1200 de israelieni și 240 au fost luați ostateci, inclusiv bătrâni, femei și copii. 57 dintre răpiți au murit în bombardamentele israeliene și cel puțin 3 au fost împușcați chiar de militari israelieni, deși purtau un steag alb. Acest incident subliniază practica militarilor IDF de a ucide fără discriminare civili întâlniți în operațiunea curentă.

De la începutul noii operațiuni în toamnă, Israelului i se reproșează uciderea a 311 doctori, asistente și șoferi de ambulanță, 103 jurnaliști, într-un ritm de 1 pe zi (în mod curios, ignorați de presa internațională), constituind trei sferturi dintre ziariștii omorâți pe glob anul trecut. De asemenea, 144 de angajați ai misiunilor ONU au pierit în conflictul actual.

Efectele psihologice asupra copiilor din Gaza sunt și ele grăitoare: 55% au gânduri sinucigașe, 59% își provoacă răni pe fondul stresului, 79% fac pe ei noaptea, potrivit unui raport „Salvații copiii” din noiembrie 2023.

Au fost distruse 318 locuri religioase musulmane și creștine. Măsurile sunt considerate a fi gândite și să afecteze natalitatea. În fiecare oră, două mame sunt omorâte în Gaza. Nașterile premature au crescut cu 25-30% între cele 52.000 de femei gravide din Gaza.

Raportul citează și o serie de declarații, care dovedesc intenția politicienilor de la Ierusalim de a provoca un genocid. În repetate rânduri, premierul Beniamin Netanyahu și generali de armată sau simpli soldați au făcut referire la Gaza ca fiind Amalec – un personaj biblic reprezentând răul absolut, care trebuie distrus complet.

(În Cartea I a Regilor, cap 15, vs 3, Saul e îndemnat de Samuel să poarte un război fără cruțare contra lui Amalec: „Să nu-i cruți, ci să dai morții de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la pruncul de la sân, de la bou până la oaie, de la bou până la asin.”)

Președintele Israelului a subliniat că nu se va face nicio distincție între militanți și civili: „Acolo e o întreagă națiune răspunzătoare. Nu e adevărată această retorică despre civili, care nu sunt responsabili sau nu știu. Categoric nu e adevărat… și vom lupta până le rupem oasele.” (Isaac Herzog în 12 oct 2023)

Ministrul Apărării, Yoav Gallant: ”În Gaza luptăm cu animale umane și ne comportăm ca atare. Fără electricitate, fără apă, fără curent, fără mâncare.” (9 octombrie 2023)

Ministrul Energiei și Infrastructurii, Israel Katz: „Toată populația civilă din Gaza are ordin să plece imediat. Vom învinge. Nu vor primi o picătură de apă sau o baterie până nu părăsesc această lume.” (13 octombrie)

Ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich: „Trebuie să dăm o lovitură cum nu s-a mai văzut în 50 de ani și să demolăm Gaza.”

Ministrul Moștenirii Culturale, Amichai Eliyahu, pe 1 noiembrie: „Nordul Gazei e mai frumos ca niciodată. Totul e aruncat în aer și făcut una cu pământul, o plăcere pentru ochi.”

Ministrul Agriculturii, Avi Dichter: „Acum derulăm Nakba în Gaza.”

Nissim Vaturi, președintele adjunct al Knessetului (Parlamentul): „Acum toți avem un singur țel: să ștergem Gaza de pe fața pământului. Cei care nu sunt în stare, vor fi înlocuiți.”

https://www.icj-cij.org/sites/default/files/case-related/192/192-20231228-app-01-00-en.pdf